Administraţie

Bun venit la secțiunea dedicată exemplelor pozitive din Administrație.

Te invităm să citești o analiză a acestui domeniu, descriere realizată de invitata noastră, Sînziana Dobre.
Dragă vizitatorule,
Ne pare bine că ai intrat în această secţiune a site-ului. Înseamnă că, undeva, ai un interes pentru ce înseamnă gestionarea resurselor publice ale unei comunităţi. Şi noi la fel! Vei găsi aici informaţii despre administraţia publică privită din perspectivă cetăţeanului. Ne vom strădui să găsim subiecte care arată cum activitatea statului ne afectează direct şi personalizat şi, mai ales, căi de a îmbunătăţi această convieţuire pe termen lung dintre stat şi cetăţenii săi. Ca să fixăm câteva repere pentru discuţiile viitoare, am spune cateva lucruri şi bune şi rele:
Administraţia locală - unde omul sfinţeşte locul!

Vestea buna este ca exista flori care anunta primavara - orase cum este Horezu, unde există deja ani de tradiţie de colaborare între administraţia locală şi ONG-uri, care au dus atât la stabilirea unor priorităţi pentru comunitate cât şi la proiecte şi fonduri atrase pentru investiţii.

In cele mai multe cazuri, insa, conducatori obstii sunt destul de opaci in ceea ce priveste deciziile pe care le iau.

Cand cetatenii se mobilizeaza colectiv, daca este vorba propuneri prietenoase, care nu contravin planurilor lor (mai mult sau mai putin publice), dupa multe insistente pot sa faca asa cum vor acestia - vezi amenajarea Parcului Istru din Bucuresti, oprirea circulatiei auto in jurul unuia din Lacurile Gherogheni din Cluj sau deschiderea unei biblioteci in Filipestii de Targ (Prahova).

Dar daca este vorba despre o idee care contravine directiei pe care si-au fixat-o (care isi pierde legitmintatea atunci cand chiar comunitatea se opune!), atunci orice mica victorie cetateneasca este obtinuta prin lupte grele. Cateva exemple: in Iaşi, primarul a decis tăierea teilor de pe bulevard în pofida unor proteste conjugate ale comunităţii locale, vezi povestea aici si pe facebook. O situaţie similară este în Târgul Mureş, unde primarul are aceeas patima in rarirea copacilor - informatii suplimentare aici si pe facebook in romana si maghiara.

As incheia cu exemple de Bucuresti - in care primarul general nu doar ca dispus daramarea unei cladiri ca Hala Matache (demolare declarata acum si ilegala), continua sa isi dea avize pentru construirea unei strapungeri in zona Ciurel fata de care locuitorii se opun, iar justitia s-a declarat nesatisfacuta de respectarea legii si nu reuseste sa coopereze cu o comunitate de biciclisti activa si constructiva.

Despre administraţia centrală - mereu surpinzătoare!

La data lansării platformei, Guvernul Ponta 3 se va fi instalat de câteva zile. O ştire la radio menţiona, chiar în ziua inceperii audierilor de miniştri de catre comisiile parlamentare, că organizaţiile pacienţilor erau îngrijorate că, în tumultul schimbărilor guvernamentale, actualizarea listei de medicamente compensate şi gratuite(care ar permite accesul la tratamente validate în ultimii 5 ani pentru boli precum cancerul, hepatita sau bolile cardiovasculare) este din nou amânată, proiectul fiind retras din dezbaterea publică.

Una dintre îngrijorările manifestate de mulţi actori sociali este lipsa de viziune a Guvernului – o viziune despre direcţia în care doreşte să se îndrepte (poate cu paşi mici). Impredictibilitatea deciziilor. Nerespectarea promisiunilor şi termenelor asumate. Măsurile populiste şi nesustenabile. Scade sau nu CAS-ul? Se micşorează TVA-ul? Primesc medicii rezidenţi bursa lunară de 150 EUR promisă din ianuarie? Cum funcţionează „electorata”? Sunt informatii care se obtin din conferinte de presa sau talk-show-uri, nu din documente de politica publica. Si care au mereu aceeasi caracteristica: apar si dispar de la o zi la alta.

Ori atunci cand tu, ca guvern, nu stii ce decizie vei lua (adica nu doar daca o iei la stinga sau la dreapta, ci daca vei decide asupra educatiei, sanatatii sau investitiilor), greu sa mai gasesti timp si loc pentru consultari. Si cu atat mai mult decizia depinde de oportunitatea publica - exista sau nu o presiune organizata in acest sens?

Si, in acest caz, rolul organizatiilor de tip watchdog (care monitorizeaza subiecte fixe si au capacitate rapida de a formula atat opozitii publice, cat si puncte de vedere experte) este extrem de important. Doar pentru a da un exemplu din prima saptamana din martie, vezi reactia APADOR-CH fata de tentativa de a reduce accesul presei la documentele justitiei.

Pe de alta parte, subiecte majore lipsesc dintr-o dezbatere publica larga, care sa construiasca o viziune a societatii asupra lucrurilor importante, viziune care poate depasi astfel un ciclu electoral.

De exemplu, reforma sistemului educational - reformat aproape de fiecare ministru, aspru criticat in prezent de toti participantii la procesul educational (de la parinti, la profesori, angajatori si, desigur, guvernanti). Sau reforma pensiilor - cu demersuri suficient de vagi pentru a nu sti incotro mergem, mai ales in conditiile in care sistemul pare ca nu va mai fi in stare sa plateasca pensiile celor care au acum 35 de ani.

Ne-am dori pentru viitor mai multa predictibilitate, pentru a putea crea oportunitatea de a participa si pentru ca nu doar organizatiile de tip watchdog sa poata sa intervina, ci si organizatii care au radacini aproape de populatie (organizatii umbrela, federatii, coalitii - la fel de valoroase ca sindicatele si patronatele) si care, implicit, au nevoie de timp pentru a coagula opinii reprezentative (un ghid de principii generale si norme minimale de consultare, functional la nivelul Uniunii Europene, mentioneaza ca atunci cand Comisia cere opinia scrisa unei organizatii cu caracter reprezentativ european, trebuie as astepte un minim de 8 saptamani, iar invitatia de a participa la o intalnire trebuie facuta cu 20 de zile lucratoare inainte.
Centrul de Resurse pentru participare publica (CeRe) acţionează pentru ca deciziile publice să corespundă nevoilor şi dorinţelor actorilor sociali.


1 2 3 194