În România, mai ales după criza COVID-19 care a scos la iveală lipsuri importante, domeniul sănătății are încă mult de recuperat comparativ cu alte state care au caracteristici similare. Într-o notă pozitivă, totuși, deși incremental, progresul se poate observa și mecanismele pe care le avem la dispoziție la acest moment pot contribui semnificativ la a îmbunătăți pe mai departe. Tot vorbim despre lucrurile care merg rău în zona sănătății și e sănătos să scoatem la iveală greșelile, pentru a le putea îndrepta, dar e sănătos și să menționăm ce merge bine, sau ce are potențial să încurajeze schimbări pozitive.

Din punctul de vedere al sistemului public, România are șansa de a reforma și investi spre un sistem de sănătate mai sustenabil și eficient. Mecanismul de Redresare și Reziliență prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă unul dintre instrumentele de care România va putea beneficia pentru investiții și reforme. Aproximativ 21,53% din cheltuielile estimate din PNRR sunt destinate pilonului de ”Sănătate și reziliență economică, socială și instituțională, cu scopul, printre altele, de a crește gradul de pregătire pentru criză și capacitatea de răspuns la criză”. Una dintre măsurile prevăzute este dezvoltarea ambulatoriilor de specialitate, care împreună cu măsurile de prevenție vor contribui la scăderea numărului de zile de spitalizare continuă. 69 de unități sanitare din România vor primi finanțare pentru construcția, reabilitarea, modernizarea sau dotarea cu echipamente performante dezvoltarea ambulatoriilor de specialitate.

Menționam mai sus că prevenția este unul dintre pilonii importanți pentru un sistem de sănătate funcțional, nu de mâine, ci de ieri. Vaccinarea împotriva Papilomavirusului uman (HPV) este una dintre cele mai cost-eficace măsuri de prevenție împotriva dezvoltării mai multor tipuri de cancer, atât pentru fete/femei, cât și pentru băieți/bărbați. Deși în spate mult față de procentele și schemele de vaccinare ale celorlalte țări din Uniunea Europeană, în ultimii doi ani, am făcut și noi pași importanți prin extinderea schemei de vaccinare gratuite pentru fete până la 18 ani (2021) și prin anunțul Ministerului Sănătății conform căruia urmează extinderea schemei gratuite pentru femei până la 45 de ani. Pentru a evita eșecul unor astfel de campanii cum a fost cazul în trecut, accentul trebuie pus pe o abordare integrată atât din punctul de vedere al educării pe acest subiect, cât și din cel al comunicării specifice pentru publicul țintă și implicării actorilor relevanți.

Dacă am menționat un subiect așa greu cum este cel referitor la cancer, un pas important, deși conform specialiștilor, cu anumite lipsuri, este Planul Național de Cancer promulgat de Președintele României în noiembrie 2022, care va fi aplicat începând cu acest an. Acest plan conține elemente importante referitoare la prevenție, diagnosticare precoce, tratament și calitatea vieții. Esențiale vor fi normele de aplicare și corelarea acestui plan cu Planul European de Cancer, nu doar la nivel teoretic, ci și la nivelul implementării astfel încât să servească cu adevărat beneficiarilor.

În România, precum se întâmplă din păcate și în alte țări, termenul de sănătate încă e corelat doar cu ideea de boală, tratament și nu cu bunăstarea. Sănătatea înseamnă mult mai mult și e un termen care integrează multe aspecte, ca de exemplu prevenția în ceea ce privește siguranța copiilor în mașini. Proiectul civic Copil iubit la bord, realizat în parteneriat cu mai multe organizații printre care Departamentul de Sănătate Publică – UBB, Inspectoratul Județean de Poliție Cluj și Global Road Safety Partnership a lansat în luna martie o aplicație care poate anunța atunci când scaunul copilului nu mai este potrivit, anunță înainte de a expira scaunul sau ține la curent cu prevederile legislative din România și din Europa.

Din perspectiva mediului privat, ecosistemul de start-up-uri din domeniul sănătății este încă la început comparativ cu alte țări, dar există indicatori care demonstrează posibilitatea dezvoltării pe mai departe. Conform noului raport Romanian HealthTech Startup Ecosystem Report realizat de către Activize și FreshBlood și care a fost prezentat în cadrul unui eveniment de lansare pe 13 martie, tot mai multe startup-uri românești ating următorul nivel de finanțare și se extind dincolo de granițele țării. Raportul cuprinde și o mapare a 80 de start-upuri care contribuie la adresarea diverselor probleme de sănătate din România.

Ca să concluzionez, România încă are de recuperat, dar avantajul în acest moment este faptul că avem instrumente și oportunități variate, care pot face o diferență semnificativă strategic. În primul rând, să utilizeze mecanismele și fondurile puse la dispoziție de Uniunea Europeană pentru reforme și investiții strategice. În al doilea rând, să utilizeze și să dezvolte inițiativele care vin din zona privată, în special în zona tech și să încheie parteneriate de tipul public-privat astfel încât produsele dezvoltate să ajungă la beneficiari într-o manieră sistemică, mai degrabă decât individuală. În ultimul rând, dar poate cel mai important este să pună în aplicare o strategie de resurse umane, inclusiv pentru zona guvernamentală.