Gânduri despre Bucureşti, după o vacanţă la Roma

2

Casa, dolce casa

A fost frumos la Roma, dar parcă tot mai bine e acasă.

Vacanţa la Roma mi-a deschis într-un fel ochii şi m-a făcut să iubesc şi mai mult Bucureştiul. Am bătut străzile romane cu simţurile ascuţite la maxim, absorbind toate lucrurile frumoase din jurul meu şi m-am minunat de bogăţia arhitecturii, de îndrăzneala cu care detaliile se lasă descoperite. Am rămas impresionată de respectul pentru clădiri: nu se lipesc afişe anarhic pe casele vechi, dar renovate, aşa că acestea îşi păstrează farmecul, depănându-şi netulburate poveştile.

Roma m-a învăţat să privesc cu mai multă atenţie; şi în Bucureşti sunt multe locuri ascunse pe lângă care trecem, chiar în fiecare zi, dar pe care nu le observăm, poate pentru că suntem prea focalizaţi pe ceea ce e gri, urât, murdar. Şi dacă ne setăm să vedem lucrurile triste, cam asta primim -: )

Bucureştiul îşi păstrează ascunse comorile arhitecturale, uneori încadrate de blocuri sau clădiri în paragină, de buruieni rebele. Aici e o provocare să cauţi cu privirea ceea ce în alte părţi ţi se oferă pe tavă. Cred că ăsta e farmecul capitalei: te invită să nu te laşi furat de aparenţe şi să „sapi” în ea şi în tine după armonie. E un joc „de-a v-aţi ascunselea” cu frumuseţea, o instigare la căutarea profunzimii.

Noiembrie 2011

Despre autor

avatar

Eu sunt Andra. Îmi place să descopăr locuri noi şi să le cutreier la pas. Mă scufund uneori în lectură, în căutarea unor momente de linişte care îmi încarcă bateriile. Scriu cu drag despre ceea ce mă face fericită, privind mereu la lucrurile bune din jurul meu. Iubesc ceaiul, ciocolata neagră şi oamenii zâmbitori. Pentru că şi eu sunt unul dintre ei:) Pentru mai multe pilule de optimism, încearcă şi aici www.zambetsisanatate.ro