Parcul National Piatra Craiului

Parcul Naţional Piatra Craiului este administrat din anul 1999 de Administraţia Parcul Naţional Piatra Craiului care este o subunitate a Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva Braşov, odată cu începerea Proiectului Managementul Conservării Biodiversităţii.

În 1938, când rezervaţia naturală a fost înfiinţată, au fost luate în considerare numai 440 ha. În 1972, această suprafaţă a crescut la 900 ha, iar astăzi, zona de conservare specială acoperă o suprafaţă de 4879ha, zona de parc naţional ocupând cca. 9894 ha. În 1952 (anul în care a fost înregistrat primul amenajament silvic pentru zona Pietrei Craiului), în jur de 17.2% din suprafaţa totală a masivului a fost luată în considerare pentru conservare.
Scopul desemnării Masivului Piatra Craiului ca şi parc naţional este acela de a asigura conservarea biodiversităţii şi a peisajului, a speciilor valoroase, promovarea şi încurajarea turismului, conştientizarea şi educarea publicului în spiritul protejării naturii şi a valorilor sale.

Situat în Munţii Carpaţi Meridionali, în apropierea satului Podu Dâmboviţei, la 5 km de Rucăr şi la 25 km faţă de Câmpulung, Parcul Naţional Piatra Craiului a fost înfiinţat în Martie 1938 şi deţine în prezent 14.773 ha. Parcul cuprinde Creasta Pietrei Craiului şi culoarele intramontane: Rucăr-Bran şi Rucăr-Zărneşti.

Odată cu înfiinţarea Parcului Naţional Piatra Craiului s-a pornit un amplu proiect de inventariere a speciilor, de conservare a peisajului şi a speciilor valoaroase.
Totodată angajaţii parcului se îngrijesc de educarea turiştilor în spirit ecologist şi al protejării naturii.

Parcul Naţional Piatra Craiului deţine o zonă specială de conservare care conţine 4 zone carstice: Cheile Zărneştilor cu Prăpăstiile Zărneştilor pe teritoriul judeţului Braşov; Cheile Dâmbovicioarei; Cheile Brusturetului; Cheile Dâmboviţei pe teritoriul judeţului Argeş.

Tot aici există o arie de protecţie cu o suprafaţă de 1,5 ha, cu caracter de monument al naturii: Peştera Liliecilor, o zonă cu  suprafaţa de aproximativ 1200 ha pe care păşunatul este interzis şi 683 ha de rezervaţie ştiinţifică.
Restul suprafeţei de 9894 ha o reprezintă zona de parc naţional. Parcul Naţional Piatra Craiului deţine specii florale rare şi monumente ale naturii ca: Ligularia Sibirica, Garofiţa Pietrei Craiului, Barba ursului, Floare de colţ sau Papucul doamnei iar ca faună – Ursul brun şi Capra neagră.

Traseele turistice sunt marcate şi din loc în loc sunt construite adăposturi sau refugii: cabanele de la Plaiul Foii şi Vlăduşca, refugiul Grind, refugiul Diana, refugiul de la Vf. La Om (2239m), refugiul de la Vârful Ascuţit (2156m) – primul refugiu iglu, refugiul Spirlea – construit iniţial ca adăpost pentru bateria de tunuri între anii 1942-1945 sau Cabana Negru Vodă.

Cheile Dâmbovicioarei sunt o componentă însemnată a celui mai mare complex de chei din ţară (cel axat pe Dâmboviţa şi afluenţii săi), care însumează peste 20 de chei, cu o lungime totală de peste 30 km. Adâncirea pârâului Dâmbovicioara în calcarele jurasice ale Pietrei Craiului a generat un sector de chei lung de peste 8 km, cu aspectul unui veritabil canion, tăiat în stiva de roci a podurilor calcaroase din partea terminală a masivului. Cheile sunt de origine epigenetică, întrucât râul s-a adâncit iniţial în formaţiuni sedimentare mai puţin dure (gresii, conglomerate), iar când a ajuns la nivelul calcarelor şi-a continuat eroziunea, generând respectivele sectoare înguste ale vailor.

Cheile propriu-zise ale Dâmbovicioarei, săpate pe o lungime de aproximativ 2 km în podul calcaros dintre depresiunile Dâmbovicioara şi Podul Dâmbovitei, se remarcă printr-un aspect monumental, datorită pereţilor verticali sau chiar aplecaţi peste albie, cu înălţimi ce depăşesc în unele locuri 200 m. Pe suprafaţa pereţilor se poate observa stratificaţia calcarelor jurasice cenuşii-albi-lucioase, dispuse în bancuri groase, la partea inferioară, şi calcarele albe (cretice inferioare), în plăci, de la partea superioară.

Prăpăstiile Zărneştilor

Prăpăstiile Zărneşti impresionant defileu se află în partea de Nord-Est a Masivului Piatra Craiului şi are o lungime de 3-4 km, ele fiind accesibile din oraşul Zărneşti.
Prăpăstiile Zărneşti se află la 1 minut depărtare de drumul forestier care duce la cabana Curmătura, important punct de plecare în trasee pe Munţii Piatra craiului şi reprezintă un loc inspirat pentru practicarea alpinismului. De altfel, sălbăticia peisajului şi pereţii abrupţi de stâncă au deschis numeroase trasee pentru alpinişti.

Cheile  Brusturetului
Dincolo de Gâlgoaie încep Cheile Brusteretului, un complex carstic mai puţin spectaculos, alcătuit din Cheile propriu-zise ale Brusturetului, Cheia Lungă şi Cheia Strâmtă.

Pentru mai multe informaţii accesaţi linkul 2rism.ro

PS: Multumim Iulia Anton!