Sursă poze: ro.wikipedia.org
Se știe, femeile sunt vulnerabile prin definiție, dar… (atenție!), în acest context, nu e loc de conformare, ci (poate) de mai multă răbdare, dârzenie și silință. Iată doar câteva super-exemple de performanțe feminine care vorbesc despre putere dincolo de vulnerabilitate și despre valoare – dincolo de prejudecată.
Elisa Leonida ZAMFIRESCU (1887 – 1973) este prima femeie inginer din Europa. Născută în Galați, într-o familie de intelectuali cu 11 copii, Elisa îndrăznește să aplice la Școala de Poduri și Șosele București (actuala Politehnica), unde este respinsă din simplu motiv că e femeie. Însă, prejudecățile vremii nu au oprit-o din visul de a urma o facultate de inginerie, iar la 22 ani pleacă la Berlin și devine prima femeie studentă la Academia Regală Tehnică din Berlin.
Din cauza acelorași prejudecăți, candidatura i-a fost acceptată cu greu și în Germania, iar pe parcursul anilor de studenție a trebuit să înfrunte descurajări din partea colegilor și profesorilor, fiind ignorată și tratată cu superioritate. Abia la sfârșit de facultate ostilitatatea celor din jur s-a transformat în admirație generală pentru Elisa.
Deși i s-a oferit un post de inginer în Germania, Elisa s-a întors în țară, și a reușit (evident, tot cu greu) să obțină un post de inginer la laboratorul Institutului Geologic din București.
În timpul Primului Război Mondial alege să meargă pe front, unde desfășoară o intensă activitate în cadrul organizației „Crucea Roșie“. Aici i s-a încredințat și conducerea unor spitale, pentru activitatea sanitară fiind decorată cu ordine și medalii românești și străine.
După război, Elisa și-a reluat activitatea la Institutul Geologic, unde a condus un laborator de analize în vederea cunoașterii bogățiilor subsolului României, elaborând metode originale, raționalizări și studii importante în acest sens.
Elisa Leonida Zamfirescu a contribuit la progresul economiei naționale și la afirmarea științei românești, prin lucrările sale originale. Tot ea s-a preocupat de analiza apei potabile, a diverselor minerale, petrol, gaze, cărbuni, bituminide solide, roci de construcție și de prepararea minereurilor, semnând 85 000 buletine de analize.
Drept reconoaștere a volorii sale, în 1997 a fost instituit „Premiul Elisa Leonida-Zamfirescu“ care se acordă pentru merite în domeniul științei și tehnicii personalităților feminine.
Aurora GRUESCU (1914 – 2005) este prima femeie inginer silvicultor din lume, prima româncă intrată în Guinness Book. Originară din Bacău, fiică de învățător, Aurora și-a dorit de mică să urmeze silvicultura, ceea ce a şi făcut, în 1933, când a dat examen la Facultatea de Silvicultură, parte a Politehnicii din Bucureşti, şi a mers la cursuri alături de 130 de băieţi care au marginalizat-o și au încurajat-o să renunțe la studii. Abia când a avut primul post la Casa Pădurilor Statului s-a simţit tratată altfel, deşi salariul era mai mic decât o pensie.
Într-o perioadă marcată de prejudecăți misogine, o astfel de carieră era considerată tipic bărbătească. De acceași desconsiderare a avut parte și în timpul regimului comunist, când a fost expropriată, fiind considerată dușman al poporului.
Aurora Gruescu și-a practicat meseria timp de 23 de ani. Numele său este legat de primul plan de împădurire naţională, a condus lucrări de combatere avio-chimică a dăunătorilor din pădurile infestate din jurul capitalei, a făcut inovaţii ce s-au confirmat, legate de lucrările de mecanizare în combaterea dăunătorilor.
Membru de onoare al Societăţii „Progresul Silvic”, filiala Prahova, membru de onoare al Asociaţiei Generale a Inginerilor din România, al Ministerului Apei, Pădurilor şi Protecţiei Mediului. Ba chiar mai mult, Aurora Gruescu obține titlul de personalitate a anului 1997 din partea ”The American Biographical Institute” și este deținătoarea Medaliei de Argint la Expoziţia filatelică binaţională România – Israel.
Irina BURNAIA (1909-1997) este prima femeie pilot din lume care a traversat în zbor munții Carpați. Pe numele adevărat Cioc, Irina s-a născut în județul Teleorman, a studiat Ştiinţele Juridice și a lucrat în baroul Ilfov.
Pasionată de aviație, Irina obține brevetul gradul I şi II pentru avioanele de turism la vârsta de 24 de ani, devenind astfel cea de-a treia aviatoare româncă (după Elena Stoenescu-Caragiani şi Ioana Cantacuzino). A efectuat un zbor deasupra Văii Prahovei, devenind astfel prima femeie care a survolat Munţii Carpaţi.
În anul 1937 a obţinut certificatul de pilot acrobat. A continuat să realizeze mai multe raiduri: Bucureşti – Roma, Bucureşti – Ankara – Bagdad – Bucureşti sau Bucureşti – Varşovia – Berlin – Amsterdam – Londra şi a participat la Reuniunea Aviatică Internaţională de la Rimini, Italia (1939), unde a reuşit să termine toate probele, atrăgând admiraţia ministrului italian al aerului.
DA, ea este Irina Burnaia – prima femeie pilot din România care a efectuat raiduri intercontinentale, prima acrobată din ţară care a participat la mitinguri naţionale şi internaţionale importante, a fost decorată cu ordinul Virtutea Aeronautică de Pace.
Articolul de presă ”Femei de succes: performanță dincolo de prejudecată” este redactat în cadrul proiectului ”FIDELIS: Program integrat de dezvoltare a economiei sociale pentru persoane cu dizabilități și femei în situații de risc”, cod proiect: POSDRU /173/6.1/S/148313, beneficiar: Asociaţia Handicapaţilor Somatici din România, perioada de implementare 29.12.2014- 31.12.2015.
