„România Agfacolor. 1940-1948”: expoziție dedicată începuturilor fotografiei color în România, pe gardul Palatului Suțu

Asociația Renascendis și Muzeul Municipiului București – Palatul Suțu anunță deschiderea expoziției outdoor de fotografie „România Agfacolor. 1940-1948”, care va putea fi vizionată pe gardul Palatului Suțu în perioada 6 august – 7 septembrie 2025. 

Expoziția este dedicată unui fenomen fotografic care marchează începutul accesului general în România către o realitate neîntreruptă până în prezent: fotografia color. Sunt expuse imagini color timpurii inedite din România anilor 1940, care provin dintr-un fond mai amplu de diapozitive Agfacolor, parte a unui arhive de familie astăzi parțial pierdută și răspândită.

Filmele Agfacolor au fost primele filme fotografice color comerciale disponibile în România, chiar de la sfârșitul anilor 1930, dar au fost utilizate în cantități reduse și de către un număr mic de fotografi, majoritatea fiind destinate utilizării ca diapozitive. Prețul ridicat, imposibilitatea imprimării pe hârtie color, necesitatea deținerii unui diascop sau a unui proiector pentru vizualizare au fost factorii care au contribuit la folosirea redusă a filmelor Agfacolor. Prin urmare, imaginile Agfacolor timpurii sunt rare și considerate de către specialiști extrem de valoroase.

În anul 2023, Arhiva de Fotografie (platformă dedicată salvării, promovării și cercetării patrimoniului fotografic din România, inițiată și gestionată de Asociația Renascendis) a reușit să salveze o spectaculoasă arhivă compusă din 267 de diapozitive Agfacolor, majoritatea realizate în perioada 1941 – 1948, atribuită unui fotograf amator român din București. Deși imagini color din România celui de-al Doilea Război Mondial există, chiar dacă nu foarte multe, majoritatea covârșitoare se datorează unor fotografi străini. Acesta este primul caz întâlnit de fotograf român care folosea film Agfacolor în anii 1940. 

Fotograful amator căruia îi datorăm existența fondului se numește Gheorghe Neagu, domiciliat în București, căpitan în cadrul Regimentului 21 Artilerie și participant la al Doilea Război Mondial. O bună parte din fotografiile realizate de acesta în timpul campaniilor militare la care a luat parte se păstrează la Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”. 

Imaginile din expoziție sunt, practic, o cronică vizuală a începuturilor unei familii, pe fundalul schimbărilor aduse de război și de perioada postbelică, în care personajele principale sunt Gheorghe Neagu și soția sa, Colette (Coleta).

Cadrele Agfacolor care compun fondul ilustrează o mare varietate de subiecte: portrete și scene de familie, peisaje rurale spectaculoase și pitorești, dar și secvențe de viață urbană (multe cu aspecte dispărute în timpul regimului socialist), surprinse în timpul călătoriilor familiei prin România anilor 1940. 

Imagini color inedite din București, Sibiu, Brașov, Făgăraș, Constanța, Mamaia, Ploiești și Alexandria constituie cel mai amplu fond de fotografie Agfacolor timpurie cunoscut deocamdată în România.

În cadrul programului Școala de Vară la Muzeul Municipiului București, vor avea loc o serie de ateliere conexe expoziției. „Jurnal Agfacolor de călătorie” – ateliere de storytelling și colaj pentru copii și adolescenți (12-16 ani) se desfășoară miercuri, 27 august și joi, 28 august 2025, de la orele 10:30. Participarea este gratuită. Înscrieri la educatie@muzeulbucurestiului.ro. 

Expoziția este organizată în cadrul proiectului cu același nume, co-finanțat de AFCN. Proiectul vine să răspundă nevoii publicului de a vedea publicat științific, integral, într-un album dedicat, un important și inedit fond fotografic Agfacolor. Simultan, își propune să clarifice istoria fenomenului Agfacolor din România anilor 1940 – 1948 și să o integreze în contextul central și vest european, inițiind totodată un registru al diapozitivelor Agfacolor existente în România.

Proiect co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.