9,3 miliarde de tone de CO₂ pot salva planeta până în 2050
BUCUREȘTI, 12 august 2025. În 2024, în România existau peste 2.300 de startupuri, cu o valoare totală estimată la aproximativ 19 miliarde de euro, situând țara noastră pe locul 5 în regiunea Europei Centrale și de Est (CEE). Chiar dacă numărul de startupuri este în creștere, nu știm exact câte dintre ele sunt verzi, pentru că nu sunt clasificate unitar și activează în nișe diverse.
În acest sens, Impact Hub Bucharest și Startarium, alături de partenerul principal Rompetrol și cu sprijinul Climate-KIC, au lansat cea de-a patra ediție a raportului privind startupurile verzi din România – „Romanian Green Startups Overview Report 2024”. Raportul oferă o imagine de ansamblu asupra stadiului actual al ecosistemului, a legislației care sprijină antreprenorii verzi, studii de caz, precum și cifre esențiale – toate integrate în contextul european.
Pentru elaborarea acestui studiu, a fost realizată o listă de startupuri verzi active (122 la număr), fiind analizate datele financiare publice, codurile CAEN principale, informațiile geografice și specificitățile locale în cazul a 104 dintre ele. De asemenea, au fost integrate în analiză perspective provenite dintr-un sondaj (cantitativ și calitativ) completat de 16 antreprenori din domeniu, precum și dintr-o serie de interviuri aprofundate cu fondatori de startupuri verzi din România și experți din acest sector.
Ecosistemul startupurilor verzi
Startupurile verzi aduc beneficii esențiale într-un context dominat de criza climatică. Schimbările de mediu pe care le resimțim deja au efecte ireversibile pe termen lung. Conform Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice, anul 2024 a fost cel mai călduros an la nivel global și primul în care temperatura medie globală (1,6° C) a depășit cu 1,5° C nivelurile preindustriale (1850-1900). Europa este continentul care se încălzește cel mai rapid: cele mai recente medii pe 5 ani arată că temperaturile de aici sunt cu 2,3° C peste nivelul preindustrial. În 2024, Organizația Meteorologică Mondială a raportat 152 de evenimente meteo extreme fără precedent, acestea fiind o constantă la nivel global. În România, temperatura medie anuală a crescut treptat din 1940, ajungând la 11,6° C în 2023.
În acest scop, ideile inovatoare de afaceri verzi ne pot ajuta pe toți să accelerăm tranziția către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon. Încălzirea globală impune inovație rapidă: dezvoltarea de noi tehnologii, adoptarea unor politici noi și investiții în antreprenori care valorifică piețele verzi și adoptă modele de business circulare.
De exemplu, 9,3 miliarde de tone de CO₂ pot fi eliminate până în 2050 prin adoptarea strategiilor de economie circulară în cinci industrii-cheie: producția de ciment, aluminiu, oțel, plastic și industria alimentară. Această cifră echivalează cu aproape jumătate din emisiile generate de producția de bunuri și este comparabilă cu reducerea la zero a tuturor emisiilor actuale din transporturi. Cu alte cuvinte, dacă ne-am axa serios pe circularitate în industrie, ar fi ca și cum am opri toate mașinile, avioanele și vapoarele din lume, fără să ne atingem de ele.
În acest context, Uniunea Europeană promovează inovația verde și sustenabilitatea printr-o serie de politici și inițiative. Aceste politici au ca scop crearea unui mediu favorabil pentru startupurile verzi și susțin tranziția Europei către un viitor mai sustenabil.
Este încurajator faptul că, în 2024, 21% din capitalul total investit în tehnologie la nivel european a fost direcționat către companii axate pe sustenabilitate (dublu față de ponderea din SUA, care a fost de 11%), iar marea majoritate a acestor investiții (95%) au avut ca scop atenuarea schimbărilor climatice, nu doar adaptarea la acestea. Totuși, deși este abilă în a genera un număr mare de startupuri, Europa întâmpină dificultăți în a le scala.
Startupurile verzi în România
Raportul elaborat de Startarium și Impact Hub Bucharest arată că ecosistemul startupurilor verzi din România câștigă tot mai mult avânt, fiind impulsionat de o forță de muncă calificată, reforme aliniate cu politicile UE și urgența climatică. România ocupă locul 25 în Europa în clasamentul celor mai populare țări pentru lansarea unui startup – dar ecosistemul verde e încă emergent.
În 2024, s-au înregistrat progrese importante în domenii precum economia circulară, energia regenerabilă și biodiversitatea, deși persistă lacune în ceea ce privește inovația și finanțarea.
Startupurile românești folosesc tehnologii precum inteligența artificială și blockchain pentru a construi soluții sustenabile, însă scalarea acestora rămâne o provocare, pe fondul investițiilor locale limitate și al complexității legislative.
Rezultatele din raport oferă o imagine clară asupra locației acestor companii, sectoarelor în care activează și evoluției indicatorilor lor de business:
-
Distribuția startupurilor verzi în județele României: principalul centru de activitate este Bucureștiul (cu 39 de startupuri), iar alte concentrații notabile se regăsesc în Cluj, Timiș și Ilfov – fiecare cu cel puțin 5 startupuri verzi – urmate de județele Brașov, Sibiu și Iași.
-
Marea majoritate a companiilor din setul de date (90 din 104) sunt microîntreprinderi, cu o cifră de afaceri anuală mai mică de 2 milioane RON în 2023 (ultimul an raportat). Un număr semnificativ de companii – peste 50 – au raportat marje de profitabilitate foarte scăzute (sub 10%), câteva au înregistrat chiar marje negative, iar în cazuri izolate procentele depășesc chiar 300-400% (probabil companii din sectoare cu marje ridicate de profit – software sau platforme digitale). Acest peisaj inegal al profitabilității reflectă dificultăți timpurii în monetizare sau eficiență operațională, faptul că mărimea capitalului depinde de sectorul de activitate și o corelație inconsistentă între obiectivele verzi și viabilitatea financiară imediată.
-
Clasamentul primelor 10 sectoare CAEN, în funcție de rata medie anuală de creștere a startupurilor verzi (în ultimii 3 ani disponibili): dezvoltarea de software la comandă (cu o creștere spectaculoasă de 1.058,2%, probabil determinată de soluții digitale axate pe eficiență energetică, monitorizare sau utilizarea sustenabilă a resurselor).
Analiza oferă indicii esențiale:
-
Centrele urbane de inovație rămân esențiale pentru antreprenoriatul verde.
-
Software-ul și instrumentele digitale domină fazele timpurii de creștere ale afacerilor verzi, dar trebuie interpretate în context.
-
Sectoarele de infrastructură și reciclare sunt într-o creștere constantă, cel mai probabil aliniată investițiilor europene orientate spre decarbonizare.
-
Domenii principale de activitate: AgriFood tech (34% dintre startupurile analizate), soluții circulare și waste management (17%), energie curată și soluții de eficiență energetică (12%), mobilitate sustenabilă (10%), construcții verzi și smart cities (9%), apă și biodiversitate (6%).
-
Mai trebuie spus că raportul a relevat că 83% din startupuri dezvoltă produse sau tehnologii proprii (dintre care 55% au produsul deja pe piață).
„Realizat în plin context de accelerare a politicilor verzi la nivel european și pe fondul unei crize climatice în expansiune, acest raport funcționează ca un radar pentru decidenți, investitori și antreprenori care caută inovație cu impact. Într-un an cu temperaturi record și fenomene meteo extreme, soluțiile nu vin doar din laboratoarele de cercetare sau din birourile guvernamentale. Uneori, ele pornesc dintr-un garaj din Cluj sau o mansardă din București. Startupurile verzi din România nu mai sunt doar povești de idealism sustenabil. Ele devin jucători relevanți, cu tehnologii scalabile, piețe validate și impact măsurabil. Ce lipsește? Sprijin sistemic, capital și încredere că inovația românească poate concura global. În ciuda numărului mare de startupuri tech din România, cele verzi reprezintă încă un segment marginal. Prin comparație, Polonia are de 3 ori mai multe startupuri în energie regenerabilă, iar Ungaria depășește România în ceea ce privește volumele de investiții în CleanTech”, a spus Oana Craioveanu, CEO & Cofondator Impact Hub Bucharest & Startarium.
