Tradiţiile româneşti, fie ele creştine sau laice, se mai păstrează încă în multe regiunii ale ţării, chiar dacă în ultimii ani am fost asaltaţi de sărbătorile vestice importate! Acestea din urmă sunt, de regulă, mult mai prietenoase cu canalele media dornice de publicitate, motiv pentru care Dragobete, Sânzienele şi Stropitul, de exemplu, riscă să se piardă în undeva în calendarul românesc tradiţional. Citeşte despre Sărbătoarea zilei de 24 iunie, Sărbătoarea Sânzienelor sau a Drăgaicelor!:)
„Sanziana” este un substitut fitomorf al zanei fecioare care da miros si leac florilor, rod bogat holdelor, sustine directorul Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale (CJCPCT) Valcea, Elena Stoica. „La noi, in Oltenia de nord, sarbatoarea se numeste ‘Sanziana’, asa cum in alte parti are denumirea de ‘Dragaica’. Numele sarbatorii este asociat cu numele florii care infloreste in aceasta dimineata, cand fetele nemaritate trebuie sa o culeaga, pe roua. Traditia spune ca fetele trebuie sa se spele pe fata cu roua diminetii si astfel vor deveni foarte frumoase”, spune Elena Stoica. Tot de Sanziene, fetele impletesc coronite pe care le arunca peste casa. Daca aceste coronite trec in cealalta parte, inseamna ca in anul respectiv fetele se vor marita. Conform traditiei, daca oamenii agata coronite din sanziene la ferestre, la porti, prin colturile casei, la hotare de comune, spiritele rele, „ielele”, vor fi tinute departe. „Insa, daca oamenii uita de aceasta sarbatoare zeita Sanziana, dintr-un spirit bun devine malefic, ea fiind asociata si cu zeita Diana de la romani”, a mentionat directorul CJCPCT. Sanziana este, totodata, si o planta de leac, batranii folosind-o pentru afectiuni de tiroida.” Articolul complet este pe Ştiri Locale, citând la rândul lor pe AGERPRES.
