-
Autoritarismul nu începe cu violența, începe cu tăcerea și erodarea gândirii critice. Prin educarea elevilor să adreseze întrebări, să reflecteze și să-și exprime opiniile, părinții și profesorii devin gardienii culturii democratice – în fiecare zi, în fiecare conversație, în oricare spațiu social.
-
Realitatea dureroasă: În activitatea educațională zilnică, observăm uneori manifestări care reflectă dificultăți în înțelegerea și aplicarea valorilor democratice;
-
Ce mă preocupă cel mai mult? Faptul că mulți elevii nu înțeleg importanța votului;
-
Este esențial ca toți copiii să fie sprijiniți să-și dezvolte gândirea critică, capacitatea de a lua decizii informate și de a naviga în mod conștient în spațiul digital. Este important ca ei să recunoască mecanismele de dezinformare și manipulare prezente în social media și să își dezvolte competențe care să le permită să analizeze sursele de informații și să reflecteze asupra impactului acestora;
-
Pentru ca strategiile de incluziune să fie cu adevărat eficiente, trebuie să se reflecte în mod concret în realitatea fiecărei școli. Asigurarea accesului la educație în condiții echitabile pentru toți elevii – inclusiv pentru cei cu dizabilități – presupune crearea unor condiții adaptate nevoilor diverse de învățare și respectarea ritmurilor individuale ale acestora;
-
Educația, în sensul său profund, este un proces colectiv și colaborativ. Astăzi, școala nu mai poate funcționa în izolare. Este nevoie de o responsabilitate comună: a familiei, a cadrelor didactice, a instituțiilor educaționale și a întregii societăți. Doar prin implicare activă, dialog deschis și cooperare, putem construi un cadru educațional care să susțină dezvoltarea competențelor pentru cultura democratică și participarea semnificativă a tuturor copiilor în societate
-
Elevii ne transmit adesea că își doresc relații mai echilibrate și bazate pe respect reciproc cu profesorii lor.
București, 15 mai 2025: Elevii trebuie să înțeleagă încă din școala generală pericolele extremismului și ale polarizării tot mai accentuate. De aceea, este important ca profesorii să fie sprijiniți în dezvoltarea competențelor necesare pentru a promova o cultură democratică, gândirea critică și pentru a preveni, conștient sau nu, adoptarea unor atitudini sau practici care pot contribui la divizare, afirmă Silvia Bogdan, președinte al Școala de Valori, asociație care a lansat proiectul Incubatorul Civic Digital alături de Institutul Intercultural Timișoara și Asociația Techsoup. Incubatorul Civic Digital (ICD) este un proiect dedicat promovării cetățeniei digitale și a culturii democratice, prin care 4.500 de cadre didactice și, implicit, elevii lor, beneficiază gratuit de formare în domenii precum drepturile și responsabilitățile în mediul online, accesibilitate, incluziune, bunăstare digitală, etică și empatie. De la lansarea sa, proiectul a implicat direct 2.747 de profesori, iar mesajele și activitățile derulate au ajuns la aproximativ 267.000 de elevi.
Citește integral opinia Silviei Bogdan, președintele Școala de Valori, organizație parte a proiectului de cultură democratică Incubatorul Civic Digital:
˝Evenimentele din România din ultimii ani, și mai ales din ultimele luni, au evidențiat cu claritate cât de important este rolul școlii în formarea unor cetățeni conștienți și responsabili. Este esențial ca elevii să învețe, încă din primii ani de școală, să gândească critic, să ia decizii informate, să înțeleagă mecanismele de dezinformare și manipulare – în special în mediul online – și să-și asume activ rolul în societate.
În același timp, este important ca tinerii să devină tot mai conștienți de realitatea în care trăiesc: fenomene precum erodarea normelor democratice, discriminarea, etichetarea minorităților sau subminarea drepturilor omului nu pot fi ignorate.
Un exemplu concret și accesibil pentru elevi este acela că educația trebuie să fie un drept garantat pentru toți copiii, indiferent de dificultățile cu care se confruntă.
În acest context, școala are datoria de a sprijini copiii să înțeleagă riscurile asociate extremismului și polarizării și să construiască, treptat, atitudini și competențe care susțin o cultură democratică bazată pe respect, incluziune și solidaritate.
Ce mă preocupă cel mai mult? Faptul că mulți elevii nu înțeleg importanța votului.
Conștientizarea propriului rol civic ar trebui să înceapă de timpuriu, iar școala are un rol esențial în acest sens. Tinerii trebuie să învețe cum să gândească critic în fața informațiilor din social media, cum să recunoască și să combată dezinformarea și cum să se implice activ în problemele societății, de la schimbările climatice și migrație, până la apărarea drepturilor lor.
Este important ca aceștia să cunoască ce înseamnă bullyingul și să distingă între pasivitate și intervenția activă în sprijinul celor afectați. Să aibă capacitatea de a comunica și colabora eficient, să gândească global și să acționeze local – competențe esențiale într-o societate democratică. Acestea sunt direcțiile pe care le urmărim în atelierele noastre.
Nu mi-am imaginat că vom ajunge din nou în fața pericolului reprezentat de extremism. Am impresia că, uneori, uităm lecțiile dureroase ale deceniilor de autoritarism. Privită cu îngrijorare de Europa Occidentală, România are un rol strategic – militar, economic – însă acesta nu este suficient. Numai o cultură democratică solidă poate consolida acest rol și ne proteja viitorul.
În urmă cu doi ani, împreună cu Institutul Intercultural Timișoara și Asociația Techsoup, am lansat Incubatorul Civic Digital, ca răspuns la schimbările profunde observate la nivel național, regional și global în sfera democrației și a drepturilor omului. Am înțeles că este vital ca educația să susțină dezvoltarea competențelor pentru cultura democratică, dialog intercultural și cetățenie digitală. Pandemia ne-a arătat cât de urgentă era această transformare.
Prin inițiativa Școala Democratică Inovativă și Digitală, parte a proiectului Incubatorul Civic Digital, am desfășurat activități în 30 de școli, implicând 643 de profesori și 731 de elevi. Scopul nostru este ca principiile democrației să devină parte din deciziile de zi cu zi ale școlii. Ne dorim o schimbare de durată, începută din fiecare școală, prin profesori care înțeleg că democrația nu este doar un principiu abstract, ci un comportament activ, un mod de a relaționa și a lua decizii.
Această transformare poate fi apoi dusă mai departe de la profesori la elevi și din școală spre familie și comunitate. Astfel, copiii pot învăța ce înseamnă coeziunea socială, comunitățile incluzive și puterea de a genera schimbări – începând chiar din propria clasă. În cadrul atelierelor noastre, folosim metode interactive, precum simulări care le permit elevilor să înțeleagă democrația și valorile europene prin implicare concretă în scenarii locale sau regionale.
Am analizat modele de bună practică din alte țări europene, în special din nordul Europei, nu pentru a le replica, ci pentru a le adapta contextului românesc. Deși nu putem vorbi încă despre impact semnificativ, cercetăm în profunzime cum are loc schimbarea de paradigmă – cum gândesc diferit participanții după implicare, cum își transformă practicile și cum contribuie la construirea unei școli cu adevărat democratice.
Pentru ca politicile educaționale să aibă un impact real, este esențial ca acestea să fie aplicate în mod concret în școli. De exemplu, o strategie de incluziune devine relevantă doar atunci când toți elevii, inclusiv cei cu dizabilități, beneficiază de condițiile necesare pentru a învăța alături de colegii lor, în ritm propriu și în condiții de echitate.
Realitatea dureroasă: În activitatea educațională zilnică, observăm uneori manifestări care reflectă dificultăți în înțelegerea și aplicarea valorilor democratice.
Unele dintre aceste manifestări pot fi puse în legătură cu sentimente de frustrare sau nesiguranță care există în sistem. De asemenea, apar tendințe de polarizare în discursul public și în comportamentele sociale, care pot influența deciziile și alegerile civice ale cadrelor didactice. Aceste alegeri pot fi înțelese și ca o reacție la provocările multiple din sistemul de învățământ și din societate, inclusiv lipsa resurselor sau a recunoașterii profesionale.
Este important să abordăm aceste provocări cu empatie, deschidere și un angajament real pentru dezvoltarea competențelor pentru cultură democratică, cum ar fi: responsabilitatea, gândirea critică, auto eficacitatea, toleranța la ambiguitate, valorizarea demnității umane și a drepturilor omului, deschiderea față de alte perspective culturale.
În activitățile noastre educaționale, vedem tot mai des elevi și profesori care exprimă dorința de schimbare și implicare. Elevii ne transmit adesea că își doresc relații mai echilibrate și bazate pe respect reciproc cu profesorii lor. Aceasta este o oportunitate valoroasă pentru o transformare constructivă a școlii.
Este probabil ca, pe măsură ce generațiile se schimbă, profesorii care nu reușesc să se alinieze noilor cerințe sociale și educaționale să părăsească treptat sistemul, în timp ce noi generații de cadre didactice, mai adaptate, mai conștiente de complexitatea lumii de astăzi, vor prelua această responsabilitate.
Contextul digital actual a schimbat profund modul în care comunicăm, ne informăm și participăm civic. La fel cum în spațiul politic rețelele sociale pot influența profund alegerile, și în educație avem nevoie de o adaptare rapidă la noile realități și de o consolidare a competențelor pentru cetățenie digitală.
Școala nu mai poate funcționa eficient în izolare. Colaborarea cu părinții și cu comunitatea largă este esențială pentru a susține dezvoltarea copiilor. Educația este o responsabilitate împărtășită între familie, școală și societate.
La fel ca democrația, educația are nevoie de implicare activă, de reflecție critică și de deschidere față de diversitate. Este important ca tinerii să învețe, atât la școală cât și în familie, ce înseamnă o cultură democratică și de ce este important să combatem radicalizarea și extremismul prin dialog, înțelegere și cooperare.
Autoritarismul nu începe cu violența, începe cu tăcerea și erodarea gândirii critice. Prin educarea elevilor să adreseze întrebări, să reflecteze și să-și exprime opiniile, părinții și profesorii devin gardienii culturii democratice – în fiecare zi, în fiecare conversație, în oricare spațiu social.
În programul nostru, profesorii și desigur, părinții, sunt primii facilitatori ai învățării democratice. Prin ceea ce spun, fac și permit, ei modelează înțelegerea elevilor lor asupra justiției, incluziunii, diversității și responsabilității. Prin practicarea intenționată a competențelor pentru cultura democratică, ei contribuie la construirea unei societăți democratice de la zero.
Un viitor democratic comun pentru România nu poate fi moștenit, căci el trebuie construit, reînnoit și împărtășit de fiecare generație. Prin intermediul dialogului intercultural, a valorilor democratice comune și unei educații care cultivă competențele democratice, ne putem asigura că fiecare tânăr(ă) din România se simte văzut(ă), ascultat(ă) și responsabil(ă) pentru modelarea unui viitor în care democrația nu este doar un sistem, ci un organism viu.”
Silvia Bogdan este președinte al Asociației Școala de Valori, organizație non-guvernamentală non-profit, înființată în 2009, care oferă tinerilor și profesorilor din mediul preuniversitar experiențe de dezvățare a convingerilor și comportamentelor disfuncționale și reînvățarea unor noțiuni care pun accentul pe identificarea potențialul individual, dezvoltarea competențelor pentru viață și creșterea abilității de a lucra colaborativ, multidisciplinar și multigenerațional pentru a transforma societatea actuală într-una centrată pe valori sănătoase.
Asociația Școala de Valori a lansat alături de Institutul Intercultural Timișoara si Asociația Techsoup proiectului Incubatorul Civic Digital, care înseamnă trei componente:
-
cursuri online gratuite pentru 4.500 de profesori prin Platforma de cursuri Predau Viitor, dezvoltată de Asociația Techsoup;
-
inițiativa Școala Democratică, Inovativă și Digitală prin care organizația Școala de Valori desfășoară activități de formare offline și online folosind metodologii educaționale pentru elevi și profesori în 30 de școli și prin care urmărește aplicarea principiilor democratice și a cetățeniei digitale la nivelul întregii școlii;
-
activități de advocacy derulate în special de Institutul Intercultural Timișoara pentru a crește numărul celor care știu ce înseamnă conceptul de cetățenie digitală; toate pentru a promova ideea că școala trebuie să îi învețe pe copii și tineri ce înseamnă să fii cetățean activ și responsabil.
