În contextul Legii nr. 141 / 2025, privind unele măsuri fiscal-bugetare, cu consecințe semnificative asupra calității actului educațional, al scrisorii-deschise a comunității MERITO legată de acestea şi al contextului public de reformă guvernamentală şi de eficientizare a instituţiilor publice,
Ținând cont atât de mesajul ministrului Educației și Cercetării cu privire la discuțiile din spațiul public asupra măsurilor fiscal-bugetare, de apelul lansat pentru “soluții complementare sau noi, care pot eficientiza implementarea acestor măsuri fiscal-bugetare”, de apelul public pentru propuneri de măsuri pentru debirocratizare-simplificare, digitalizarea activităților în unitățile de educație și de cercetare-dezvoltare-inovare, cât şi de dezbaterea publică a proiectelor de acte normative subsecvente pentru aplicarea Legii 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare,
Comunitatea MERITO, formată, în prezent, din peste 130 de profesori laureaţi şi parteneri MERITO, din învăţământul preuniversitar public, sprijiniţi de oameni de afaceri, membri ai Romanian Business Leaders, şi de specialişti din ONG de educaţie, propune o serie de posibile soluții pentru probleme specifice identificate, detaliate mai jos și structurate conform cuprinsului.
Printre propunerile comunităţii MERITO sunt evidenţiate cele ce pot fi implementate într-un termen scurt, precum:
📍 Norma didactică actuală se concentrează aproape exclusiv pe norma de predare. Această abordare nu reflectă volumul real de muncă și complexitatea sarcinilor specifice fiecărei discipline sau rol => Audit naţional detaliat al timpului de muncă și al specificului sarcinilor / discipline, respectiv redefinirea fișei postului și a normei didactice – propunerea 1, pag. 3-4;
📍 Eliminarea examenului naţional de titularizare ca metodă principală de intrare pe post – ca alternativă, absolvenții de studii superioare cu modul psihopedagogic pot fi repartizați pe baza mediei de la licență/masterat pe orele existente, pentru a urma un stagiu didactic remunerat de 2 ani, sub îndrumarea unui mentor, printr-un proces ghidat, riguros şi cu o evaluare temeinică atât a stagiului, cât şi a calităţii îndrumării (sistemul poate fi denumit “rezidenţiat didactic”) – prop. 2, pag. 5-7;
📍 În contextul micșorării efectivelor personalului didactic auxiliar și nedidactic în școli => Introducerea unui coeficient educațional de complexitate pentru calculul schemelor de personal în școli; crearea unei grile flexibile de posturi pentru personal auxiliar și didactic auxiliar, aprobată de IŞJ, care să țină cont de specificul fiecărei unități; prioritizarea digitalizării serviciilor administrative școlare pentru eficientizarea muncii și degrevarea cadrelor didactice– prop. 3, pag. 7-8;
📍 Digitalizarea în școli, în multe situații, a dublat munca administrativă a profesorilor, fiind nevoiţi să realizeze documentaţii în ambele formate => Zero hârtii! Profesorii să nu mai fie nevoiți să realizeze și versiunea digitală și pe cea de hârtie a unor documente. Școlile să aibă documentele în format digital pe platforma proprie și să le pună la dispoziția autorităților atunci când acestea sunt cerute, alături de introducerea unui sistem digital unificat pentru directori; Suplimentar, şcolile să folosească exclusiv catalog digital, cu autonomie în alegerea platformelor – este esențial ca aplicația de catalog digital să poată fi accesată de toți utilizatorii de pe telefon mobil – prop. 12-13, pag. 15-16;
📍 Realizarea unui ID digital al profesorului care să conțină toate informațiile din “dosarul personal” și care să permită profesorilor din România să beneficieze de toate resursele de dezvoltare profesională pe care le oferă Uniunea Europeană – prop. 14, pag. 16-17;
📍 Modificări legislative clare și explicite care să permită unităților de învățământ cu personalitate juridică să: obțină și să gestioneze direct fonduri proprii din activități specifice; utilizeze aceste fonduri în totalitate pentru nevoile proprii ale școlii, conform deciziei consiliului de administrație și în limita bugetului aprobat, fără ca aceste fonduri să fie redirecționate sau reținute de către primării sau alte entități, inclusiv cu realizarea unor audituri externe și definirea clară a tipurilor de servicii pe care școlile le pot oferi – prop. 15, pag. 17-19;
📍 Aplicarea strictă şi imediată a Legii transparenței decizionale și a responsabilității fiscal-bugetare: toate unitățile de învățământ cu personalitate juridică, inspectoratele școlare și Ministerul Educației să publice semestrial / anual, pe site-urile acestora oficiale (actualizate / centralizate) informațiile fiscal-bugetare de interes public, într-un format deschis și ușor de analizat – prop. 16, pag. 19-20;
📍 Elaborarea sau centralizarea şi comunicarea adecvată a specificațiilor tehnice clare, detaliate și standardizate pentru categoriile de produse şi echipamente achiziționate frecvent de către şcoli. Achizițiile pentru aceste produse pot fi centralizate la nivel local sau regional (prin IŞJ), acolo unde este nevoie – prop. 17, pag. 20-21;
📍 În condiţiile în care gestionarea resurselor umane în învățământ este, în prezent, un proces extrem de fragmentat, anevoios și ineficient, propunem utilizarea unei soluții digitale integrate, asemenea unei platforme moderne de management al resurselor umane și recrutare, adaptată specific nevoilor sistemului preuniversitar, cu câteva module şi funcţionalităţi cheie: dosarul electronic unic al profesorului; modul de gestionare a posturilor didactice; modul de mobilitate digitalizată; modul de formare continuă integrat; integrarea cu sistemul de salarizare centralizat; instrumente de raportare și analiză – prop. 18, pag. 21-24;
📍 Implementarea unui cadru legal pentru descentralizarea voluntară a unităților de învățământ, pe baza demonstrării capacităţii manageriale – prop. 21, pag. 27-28.
Propunerile profesorilor din comunitate sunt fundamentate şi argumentate pornind de la experienţa acestora de practicieni, pe studii şi analize cercetate în pregătirea poziţiei publice şi pe consultări cu colegi din sistem. Acestea sunt clasificate pe patru categorii, în funcţie de componenta de sistem vizată / posibila soluţie identificată şi structurate în ordinea priorităţilor, pornind de la cele ce pot fi implementate pe termen scurt – propunerile prioritare sunt marcate aferent.
Cuprins – propuneri privind:
-
I. Resurse umane – propunerile 1-8, pag. 3-11;
-
II. Simplificare / Debirocratizare – propunerile 9-11, pag. 12-14;
-
III. Digitalizare – propunerile 12-20, pag. 15-27;
-
IV. Eficientizare instituţii de învăţământ şi autorități publice – propunerile 21-27, pag. 27-34.
