-
Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Franceză în România (CCIFER) a adus în actualitate tema decarbonării industriilor și a reducerii emisiilor de carbon la Expert Days – Economia Net Zero: de la politici publice la soluții pentru companii, un eveniment desfășurat sub Înaltul Patronaj al Prim-Ministrului României.
-
20 de lideri și experți din companii, alături de reprezentanți ai Guvernului României, au venit cu soluții, exemple de bune practici și politici publice pentru a accelera tranziția către o economie cu impact neutru în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaz cu efect de seră.
-
În cadrul panelurilor de discuție, concentrate pe expertiza comunității, a practicilor internaționale și a stadiului în care se află România, participanții au evidențiat nevoia de finanțare, de conștientizare, de educație la nivelul societății, dar și potențialul de oportunități pe întreg lanțul valoric.
-
Evenimentul a fost deschis de Nicolas Richard, Președinte CCIFER, și de Alexandru-Mihai Ghigiu, Șef al Cancelariei Prim Ministrului României. Panelurile de discuții au beneficiat de prezența ministrului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Radu Oprea, a Consilierului de Stat, Florin Spătaru, a Secretarului de Stat, Teodora Preoteasa, și a directorului pentru România al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Victoria Zinchuk.
-
Expert Days a fost găzduit de OMV Petrom, una dintre companiile lider din țară, angajate în tranziția către un viitor cu emisii reduse de carbon.
Principalele declarații:
Nicolas Richard, Președinte CCIFER: Tranziția către o economie Net Zero nu este simplu de realizat, e un proces de conștientizare și de durată, care implică o contribuție colectivă și un parteneriat durabil între mediul de afaceri și autoritățile naționale și locale. Totodată, această tranziție este despre generarea de noi oportunități. Este remarcabil că avem companii care sunt pregătite pentru viitor din punct de vedere al acțiunilor care țin de sustenabilitate. Avem amenințări suplimentare de la an la an, creșterea temperaturilor și frecvența crescută a fenomenului de caniculă, ceea ce pentru economie, oameni și infrastructură, sunt semnale care nu pot fi ignorate și au nevoie de acțiuni.
Alexandru-Mihai Ghigiu, Șef al Cancelariei Prim-Ministrului României: Guvernul României este pe deplin angajat în efortul de decarbonizare a economiei, un obiectiv ce răspunde nu doar exigențelor climatice, ci deschide noi orizonturi pentru inovare și creștere economică sustenabilă. Avem documente de viziune ambițioase, proiecte mature de investiții și am deschis consultările cu mediul academic pentru a avea și profesioniști bine pregătiți, capabili să gestioneze provocările complexe ale acestei tranziții. Guvernul rămâne partener ferm al mediului de afaceri pentru că obiectivul nostru comun este tranziția către o economie verde și competitivă.
Radu Oprea, Ministru, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului: Este nevoie să ne întrebăm cum putem fi competitivi, cine asumă costurile acestei tranziții și ce se va întâmpla cu locurile de muncă. Suntem țara din Europa care poate veni cu soluții. Avem o oportunitate unică în domeniul industriilor grele. În scurt timp, Guvernul va anunța un plan pentru industrializarea României care va cuprinde și sursele de finanțare, plan pe care va trebui să-l aplicăm cu atenție pentru a putea atrage investițiile atât de mult așteptate.
Florin Spătaru, Consilier de Stat, Cancelaria Prim-Ministrului României: În domeniul energiei, România are un avantaj competitiv pentru că avem acest mix energetic care folosește în cantitate limitată combustibili fosili. Beneficiem de acest mix energetic hidro, nuclear și energie din surse regenerabile având, de asemenea, rezerve semnificative de gaz natural. Statele membre au agreat ca din 2035 să nu se mai producă motoare termice pentru autovehicule, dar în 2027 va avea loc o evaluare pentru a stabili dacă Europa poate susține programul de electromobilitate. Fără investiții masive în producția de baterii, Europa nu își va putea îndeplini acest obiectiv. De aceea, România a propus ca termenul de eliminare a motoarelor termice să fie extins până în 2040. Pentru a ne putea îndeplini obiectivul de decarbonizare vom introduce în schemele de ajutor de stat viitoare obligativitatea includerii tehnologiilor verzi și reducerea deficitului de balanță comercială.
Teodora Preoteasa, Secretar de Stat, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: Este important să avem o abordare bazată pe realitățile economice și sociale actuale. Este necesar să ne concentrăm asupra obținerii de finanțări pentru proiectele care sprijină tranziția către neutralitatea climatică. Fondurile europene joacă un rol crucial în acest proces și trebuie prioritizate în funcție de impactul lor asupra mediului și economiei. Observăm că prețurile la energie din Statele Unite sunt de două până la trei ori mai scăzute decât cele din Europa. Această situație afectează competitivitatea economică a Europei. Trebuie să identificăm soluții pentru a reduce aceste diferențe și a menține competitivitatea la nivel global.
Victoria Zinchuk, Director pentru România, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare : Tranziția la o economie verde și cu emisii scăzute de carbon, sustenabilă din punct de vedere ecologic, se bazează pe transformarea piețelor, comportamentelor, produselor și proceselor, implementarea de noi tehnologii și dezvoltarea de noi competențe. Investițiile la scară largă în diverse sectoare sunt esențiale pentru a atinge obiectivele de decarbonizare asumate de România și UE.
Idei și soluții transmise la Expert Days de către reprezentanți ai companiilor din comunitatea de afaceri franco-română, care contribuie la dezvoltarea durabilă a României, din sectoare precum: energie, producția de ciment și carton, inginerie, servicii bancare, construcții, avocatură, precum și IMM-uri sau ONG-uri care oferă soluții de decarbonare: (platforme digitale de gestionare a datelor, platforme de instalare a panourilor fotovoltaice pe blocuri de locuințe, platforme pentru infrastructura de încărcare a vehiculelor electrice):
Frederic Aubet, CEO Romcim: Net Zero este cea mai mare provocare de până acum. Nu va fi simplu. România are cadrul necesar, beneficiază de moștenirea expertizei industriale. Va trebui să putem gestiona pe întreg lanțul valoric, implicând rețeaua de furnizori și autoritățile. Avem exemplul Norvegiei, unde statul acoperă aproximativ 80% din finanțare. Fără acest efort colectiv, tranziția nu se va întâmpla.
Elena Bocan, Head of Market NHood: Recomand companiilor să își măsoare amprenta de carbon. Dincolo de energie, sunt măsuri care se pot lua de către orice companie și pe care noi le-am implementat la Nhood pentru reducerea amprentei de carbon: fără plastic la birou (dozatoare de apă), reciclare, unitate de compost pentru fracția umedă a gunoiului menajer, politica de achiziții sustenabile, reducerea amprentei digitale prin ștergerea din icloud a fișierelor inutile, implicarea angajaților în acțiuni de împădurire, curățenie a mediului, voluntariat.
Ionuț Ciubotaru, Vice President for Business Development OMV Petrom: Net Zero înseamnă atât provocări, cât și oportunități. Analizăm contextul de piață și evoluția economică, facem investiții pentru a reduce emisiile în vederea atingerii țintelor asumate prin strategia comunicată de OMV Petrom, ca lider al tranziției energetice în România și în Sud-Estul Europei. Avem multiple parteneriate deja în derulare pentru a materializa proiectele noastre, pentru a ne consolida experiența în domeniu și poziția pe piață și, nu în ultimul rând, pentru a acoperi tehnologii noi. Climatul fiscal și de reglementare sunt foarte importante pentru a asigura funcționarea corectă a piețelor, încurajarea investițiilor și realizarea tranziției energetice.
Companii cu puternică amprentă industrială
-
Un plan de decarbonare înseamnă creșterea companiei și, implicit, a economiei;
-
E nevoie de viziune, resurse financiare și umane, dar și de răbdare pentru că, în funcție de complexitatea proiectului, poate să dureze până la câțiva ani;
-
Producția de energii alternative: definirea unui plan de acțiuni și revizuirea proiectelor pe termen lung care vizează reducerea intensității energetice; fiecare plan de decarbonare este diferit; Sistemele fotovoltaice, de exemplu, necesită o suprafață la locația clientului, astfel încât clientul să beneficieze de energie verde și predictibilitate pe 10-15 ani. Costul cu energia poate ajunge cu până la 30% din costul final; necesitatea creării stațiilor de epurare pentru biogaz, pentru a avea în final un biometan care poate fi redistribuit clienților, aceștia beneficiind de gaz verde; În București există potențial pentru energia geotermală;
-
Măsuri luate în producția de carton: toate acțiunile întreprinse vor atinge net 0 spre 2030 pentru măsurarea scop1 și scop2 (exemple: reducerea consumului de gaz prin izolarea țevilor și a întreținerii periodice a sistemelor de alimentare abur/condens; recuperarea căldurii compresoare pentru a încălzi clădirile; reducerea consumului de gaz prin optimizarea cazanelor – recuperare energie cost fum, optimizare prin arzător, apă completare cazan cu osmoză inversă; instalarea de noi motoare și convertizor de frecvență la motor; hale echipate cu leduri; înlocuirea pompelor pneumatice cu pompe electrice; realizarea contractelor de furnizare energie verde; electrificarea producției de abur; cazane electrice; pompe de căldură de înaltă temperatură (producție abur); stocare energie panouri PV în sistem de acumulare energie cu sare lichid; înlocuire stivuitoare GPL cu stivuitoare electrice)
-
Pregătirea cu datele de raportare ESG, pentru a realiza primul raport CSRD – în 2026 cu date din 2025;
-
Finanțarea proiectelor, respectând condițiile de eligibilitate din sistemul bancar;
-
Sunt necesare investiții semnificative, pentru a face față amenințărilor din sectorul agricol pe fondul secetei accentuate, cauzată de evenimente climatice nefaste;
-
Agricultura sustenabilă implică investiții considerabile, iar pentru a facilita tranziția către o astfel de agricultură, este necesar ca planurile antreprenoriale să fie bine structurate și orientate către acest obiectiv.
-
Perioada de tranziție se va întinde până în anul 2027. Este vital să fructificăm această perioadă, însă devine din ce în ce mai dificil pentru o bancă să ofere finanțare în acest context economic și climatic tot mai incert. Este esențial să existe suport financiar adecvat pentru a ne adapta și a rezista acestor schimbări.
IMM-uri & ONG
-
Fără suport digital, decarbonarea nu este posibilă; există o provocare majoră în gestionarea datelor necesare pentru calcularea amprentei de carbon; inteligența artificială joacă un rol crucial în colectarea unor volume mari de date; amprenta de carbon este influențată în mare măsură de partenerii de afaceri, cum ar fi furnizorii; sschimbul de date în timp real este esențial; Automatizarea proceselor este un element cheie.
-
Directiva europeană de raportare nefinanciară, transpusă în România la începutul anului 2014, impune anumitor companii mari, cu peste 500 de angajați, să raporteze informații nefinanciare. Această directivă a fost inițiatoarea cadrului juridic în acest domeniu, iar în 2022 a fost extinsă cu o nouă directivă privind raportarea sustenabilității societăților. Directiva din 2014 a impus obligativitatea verificării sustenabilității societăților, stabilind criterii precum numărul de angajați (peste 500) și cifra de afaceri (peste 150 de milioane de euro). The Green Deal – Pactul Verde European: această inițiativă europeană privind sustenabilitatea include criterii pentru măsurarea emisiilor de carbon și reducerea dioxidului de carbon, având ca scop combaterea schimbărilor climatice.
-
Sănătatea investițională: investitorii pe termen mediu și lung își doresc să investească în societăți sănătoase, care să aibă o abordare durabilă.
-
Raportarea ESG a devenit obligatorie și este important ca întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) să fie capabile să furnizeze clienților datele solicitate în acest context.
-
Dezvoltarea de comunități sustenabile în blocuri de locuințe prin metodologie specifică și implementarea unor proiecte care promovează sustenabilitatea, inițial la nivelul unui singur bloc, iar ulterior la nivelul cartierelor; transformarea clădirilor de locuințe în structuri performante și eficiente din punct de vedere energetic; În România, există 300 de comune, 200 de orașe și aproximativ 150.000 de blocuri de locuințe; clădirile sunt responsabile pentru aproximativ 40% din emisiile de carbon, ceea ce subliniază importanța adoptării unor măsuri sustenabile în acest sector; crearea unui ghid pentru locuitorii de blocuri despre cum să fie consumatori responsabili; dezvoltarea unui sistem de finanțare participativă pentru instalarea de panouri fotovoltaice și soluții de stocare a energiei în cinci blocuri din sectorul 2, București.
-
Electrificarea transportului, infrastructura de încărcare a vehiculelor electrice: stațiile de încărcare să fie instalate nu doar în centrele orașelor, trebuie văzut care sunt zonele cheie din orașe; există sub 10 000 de stații în România. E nevoie de specialiști în dezvoltarea bateriilor, curricula universitară să fie actualizată; adaptarea infrastructurii cu hub-uri de încărcare la capacitate de 3-5 megawați; necesitatea unui CAEN pentru stații, administrarea stațiilor se face în prezent prin pagina de web.
