În medie, un român aruncă o porție de mâncare pe zi, ceea ce înseamnă 6.000 de tone de alimente irosite zilnic la nivelul întregii țări. Aruncăm 20% din totalul alimentelor produse, iar gospodăriile sunt cele mai mari surse de risipă alimentară, urmate de HoReCa și retail. Risipa începe când cumpărăm prea mult, continuă când gătim disproporționat și se încheie când aruncăm ce a fost muncit cu trudă. Prin intermediul inițiativei Gospodari la Obor, Asociația Lanțului Alimentar Scurt vrea să rupă acest cerc, construind o rețea informală de oameni care nu irosesc nimic – de la legume și frunze, până la idei și timp.
De ce este important să reducem risipa alimentară?
-
pentru că, în fața taxelor mai mari, putem învăța cum să cheltuim mai puțin, dar mai înțelept;
-
pentru că, în loc să generăm gunoaie, putem produce compost pentru grădinile urbane și balcoanele verzi;
-
pentru că regenerarea orașului pornește din comunități vii, active, care gătesc împreună și creează sol nou din resturi;
-
pentru că piețele și magazinele sunt locurile de unde cumpărăm, iar ALAS și organizațiile partenere își doresc să îi învețe pe români să cumpere responsabil și calitativ. Nu cantitatea, ci calitatea alimentelor trebuie să primeze pentru românii care vin la piață.
„Gospodăria adevărată înseamnă respect – pentru muncă, pentru hrană și pentru resursele care ne rămân. În vremuri în care totul pare mai scump, acest proiect ne reamintește că putem face mult cu puțin, dacă lucrăm împreună. Piața Obor este un loc simbol pentru consumatorii casnici, dar este și un loc de unde își procură materia primă mulți chefi de top. Împreună cu alți colegi de breaslă vrem să transmitem acest mesaj: economia începe cu responsabilitatea cu care cumpărăm. Un român atent la resurse este perceput ca fiind gospodar – românii trebuie să reînvețe să fie gospodari, nu risipitori.” – Marius Tudosiei, fondator ALAS și proprietar Băcănia Veche.
Proiectul este finanțat de Platforma de Mediu pentru București, prin programul „În ZONA TA”, și se desfășoară în parteneriat cu entități valoroase precum: Academia de Compost, Balconul Obor, Grădini Comunitare Obor, Asociația Eco Ruralis, Climatosfera și mai multe unități de învățământ din Sectorul 2.
,,Ce facem mai exact? Instalăm un compostor comunitar lângă Piața Obor – pentru ca resturile vegetale să hrănească pământul, nu gropile de gunoi. Organizăm ateliere de gătit comunitar cu legume imperfecte – pentru a reduce risipa și a învăța rețete zero waste. Îi implicăm pe copii, seniori, comercianți și vecini în ateliere, tururi ghidate și sesiuni de educație ecologică. Derulăm o campanie de conștientizare cu mesaje clare și simple: <<Nu risipi nimic la Obor!>>, <<La Obor se mănâncă tot.>>, <<Compost is the new black>>, declară Cristina Chinole, Manager de Proiect ALAS.
Ne dorim să arătăm că legumele imperfecte sunt la fel de gustoase și demne de pus pe farfuriile oamenilor, că ne hrănesc și ne dau energia zilnică și că nu avem niciun motiv să le aruncăm, mai ales în acest context economic în care „economisirea” trebuie să fie un laitmotiv al vieții noastre – mai ales acum, când atâția copii, bătrâni și bolnavi au o alimentație precară, pentru că nu își permit să cumpere alimente variate.
„Cu atât mai mult în etapa asta e important să fim atenți la resurse și să încercăm, prin asta, să contracarăm eventualele creșteri de prețuri. Nu toată lumea a crescut prețurile, dar impactul noilor taxe va fi resimțit la nivel general în România. Iar atenția la resurse poate însemna o gospodărire mai bună, niște planuri mai detaliate, care să ne ajute să cheltuim mai puțin. Ar trebui, mai ales, să ne concentrăm pe cum putem evita risipa. Risipa alimentară începe din faza achizițiilor – suntem tentați să cumpărăm mai mult decât avem nevoie. Continuă când gătim, pentru că nu folosim integral produsele, și se încheie când aruncăm mâncare deja gătită – pentru că gătim prea mult pentru cât de puțini suntem. E păcat de toată munca celor care au trudit să avem aceste lucruri pe masă. E păcat să ajungă la gunoi. E păcat și de munca noastră să o risipim așa. Gospodăria adevărată înseamnă respect pentru tot ce avem: de la grădina proprie până la resturile care pot deveni compost. La Punctul Gastronomic Local La Motoare gătim cu ce ne oferă natura și nu irosim nimic – transformăm legumele trecute în zacuscă, oasele în ciorbe și cojile în hrană pentru pământ. Asta nu e doar sustenabilitate, e bun-simț gospodăresc. Cu toții putem învăța cum să facem asta, la restaurant sau acasă’’, – Răzvan Lavric, gospodar Slow Food, fondator La Motoare, Haleș – Buzău și membru ALAS.
Proiectul se va derula în Piața Obor și în Parcul Păsărarilor, acolo unde vor avea loc ateliere, picnicuri, sesiuni de compostare și campanii de informare.
„Compostarea comunitară este, în primul rând, un demers de educare a populației cu privire la importanța colectării separate la sursă și a gestionării sustenabile a biodeșeurilor. În plus, contribuie la protejarea mediului, pentru că se evită emisiile generate prin depunerea biodeșeurilor la groapă, se îmbunătățesc solurile din orașe și se regenerează biodiversitatea. Nu în ultimul rând, compostarea comunitară contribuie la îndeplinirea țintelor de reciclare ale României, prin evitarea contaminării cu biodeșeuri a fracțiilor reciclabile.” – Reprezentanții Academiei de Compost.
