Seria Tinerii de Bine care fac bine României. Generația implicată: un interviu cu Raluca Andronoiu și Radu-Nicolae Ganea

0

Cu tema sa specială pentru 2023, „Bine pentru Mâine,” competiția Gala Societății Civile, un proiect The Institute, se concentrează asupra rolului și potențialului noilor generații în modelarea viitorului societății românești. În cel de-al treilea interviu România Pozitivă din seria „Tineri de bine care fac bine României” doi dintre jurații secțiunii Tineri de Bine a competiției, Raluca Andronoiu și Radu-Nicolae Ganea, oferă o perspectivă asupra implicării lor și a ceea ce consideră că este crucial pentru viitorul societății civile. 

Raluca Andronoiu este o tânără profesionistă în Comunicare și activează în prezent în echipa Corporate Communication & CSR la ENGIE Romania. În calitate de expert în comunicare și CSR, Raluca contribuie direct la dezvoltarea și promovarea proiectelor de responsabilitate socială ale companiei și crede în puterea schimbărilor pozitive și în capacitatea oamenilor de a aduce contribuții semnificative comunității și planetei. 

Radu-Nicolae Ganea este un tânăr consultant în management, specializat în scrierea și implementarea proiectelor cu finanțare europeană. El este și în curs de finalizare al unui program de masterat și își dezvoltă constant abilitățile și cunoștințele în diverse domenii, de la voluntariat și limbi străine, până la lectură și teatru.

În interviul de mai jos, România Pozitivă relatează poveștile de viață, ambițiile și preocupările unor tineri care fac „Bine pentru Mâine”.

Cine sunteți voi? Spuneți-ne câteva cuvinte despre voi, despre experiența voastră profesională. Aveți vreun proiect în dezvoltare? Ce aspecte din zona aceasta considerați că ar trebui promovate și susținute mai intens?

Raluca Andronoiu (RA): Sunt o tânără profesionistă în comunicare și îmi desfășor activitatea în cadrul ENGIE Romania, furnizor de energie și servicii energetice. Zi de zi mă ocup de gestionarea campaniilor media pe canale online de publicitate precum suita Meta, rețeaua Google Ads sau LinkedIn și sunt permanent în explorarea celor mai inovative moduri de a livra informația către target. Proiectele de responsabilitate socială reprezintă o parte importantă din activitatea mea și studiez conceptul de CSR încă din primul an de facultate. Deși multe colaborări sunt definite prin anii cumulați de activitate, titlul de ”partener tradițional” nu ar trebui să îi oprească pe aceștia să se reinventeze sau să îi descurajeze pe cei aflați la început de drum cu o idee de bine. Coerența este un aspect foarte important atunci când mă gândesc la parteneriate de succes și ar trebui să fie la baza fiecărui început.

Radu-Nicolae Ganea (RG): Salut, eu sunt Radu, am 24 de ani, încerc să fac cât mai multe lucruri care îmi fac și fac bine, caut constant activități care să mă ajute să mă dezvolt atât pe plan personal, cât și pe plan profesional și încerc să aduc un aport cât de mic în această lume mare. În ceea ce privește experiența profesională, ea se învârte în jurul Managementului, respectiv a Managementului de Proiecte. La momentul actual, nu am niciun proiect personal în dezvoltare, însă sunt angajat în cadrul unui proiect care are ca scop creșterea ocupării, precum și îmbunătățirea nivelului de competențe al tinerilor NEETs cu vârsta între 16 – 29 ani din regiunea Centru. Cred cu tărie că acest fenomen al tinerilor NEETs ar trebui să fie din ce în ce mai abordat întrucât la nivelul întregii țări, aceștia reprezintă un număr destul de ridicat. Oferirea de ajutor și suport în vederea integrării pe piața muncii mi se pare extrem de importantă pentru că e destul de dificil pentru oricine să se integreze pe piața muncii, chiar și pentru cei cu studii superioare finalizate. E un șoc super mare când fac trecerea asta din mediul academic spre mediul profesional, observi foarte multe diferențe și elemente diferite, foarte multe perspective diferite, e nevoie să se ofere suport în sensul acesta.

Cum a fost experiența voastră de a fi în juriul Galei Societății Civile, ediția 21? 

RA: Noi tinerii, ne aflăm de cele mai multe ori, în această perioadă a vieții, de partea cealaltă a mesei. Fie ne aflăm în competiții de proiecte, fie ne dorim să atingem performanțe la școală/universitate, fie suntem dornici de experiențe care ne pun la încercare. La Gala Societății Civile, prin experiența de jurizare, am avut oportunitatea să fac trecerea la poziția evaluatorului, care, fie vorba între noi, este la fel de plină de provocări cu cea a competitorului. Am văzut ce înseamnă o evaluare obiectivă, într-un proces în care toate proiectele care fac bine în societate sunt de fapt un succes. Îndrăznesc chiar să spun că procesul de jurizare a fost un maraton, având în vedere cele 32 de proiecte înscrise în categoria Tineri de Bine. 

RG: Pentru mine a fost o experiență foarte interesantă și challenging (foarte aș putea spune). Toate proiectele au fost interesante, au răspuns fiecare la niște probleme foarte bine identificate, soluțiile propuse au fost foarte bune și eficiente. Asta a făcut și procesul de jurizare foarte dificil și complex, însă sunt sigur că a fost foarte bine. Sunt foarte recunoscător pentru această experiență, am cunoscut niște oameni extraordinari (în special ceilalți colegi ai mei, care au făcut și fac o grămadă de chestii pur și simplu wow, pentru care îi admir enorm), dar și pentru experiența jurizării în sine. Pe lângă procesul propriu-zis, faptul că am avut ocazia să descopăr atâtea proiecte unice, foarte bine dezvoltate, foarte eficiente și foarte responsabile m-a bucurat și mă bucură enorm și mă face să fiu mult mai încrezător. 

Ce v-a îndemnat să urmați această cale, de a fi implicați activ în societatea civilă? Ce vă motivează să continuați să vă implicați în sectorul neguvernamental? De ce au nevoie oamenii ca să treacă de la indiferență la implicare? 

RA: Unde-s doi puterea crește, unde-i unu nu sporește. Este o vorbă veche pe care o auzeam foarte des de la bunica atunci când voia să ne motiveze, pe mine și pe fratele meu, să o ajutăm la task-uri împreună. Încă de atunci mi-au fost însuflate direcții despre cum se fac lucrurile într-o comunitate sănătoasă, iar implicarea activă în societate pentru mine este normalitate. Evoluăm în fiecare zi și suntem responsabili pentru viitor. De aici rezultă pentru mine motivația de a susține și de a mă implica în activitatea ONG-urilor care fac bine. De la indiferență la implicare trebuie să trecem prin calea de mijloc. Informarea este primul pas. Cred cu tărie că ONG-urile trebuie să își facă cunoscute proiectele încă din faza zero. Să comunice deschis către mai multe categorii de public și să lase liber la implicare. 

RG: Implicarea mea în societatea civilă a avut loc datorită a două elemente: primul a fost faptul că realizasem cât de puțin eram implicat în aceasta și cât de puține lucruri știam și cât de inconștient eram de ceea ce ne înconjoară și cel de-al doilea a fost faptul că am conștientizat cât de multe lucruri pot fi influențate de un singur om. Acești doi factori m-au făcut să îmi dau seama că schimbarea vine cu mine și că e responsabilitatea și a mea, și a tuturor să se implice pe cât posibil pentru a transforma societatea într-un loc puțin mai bun.

Motivația care stă în spatele implicării în sectorul neguvernamental cred că e determinată de faptul că am descoperit extraordinar de mulți oameni de la care am învățat foarte multe lucruri bune, de faptul că am înțeles care e impactul pe care sectorul guvernamental îl are în societate, precum și de faptul că îmi reamintește constant că nu trebuie să fii implicat în ceva doar pentru că te vizează în mod direct sau pentru că îți aduce beneficii. 

În ce domeniu ar trebui investit masiv ca să producem schimbări reale în societate în următorii 10 ani? 

RG: Educație, educație, educație. De aici pleacă totul, de aici vin toate problemele și de aici vin și toate soluțiile.

RA: Educația. O spune Radu, o spun și eu fără reticențe și cu 100% convingere. O societate educată este o societate care se schimbă natural. 

Care crezi că este ingredientul principal în colaborarea actorilor diverși (ONG-uri, administrație publică, guvernamentală, mediu diplomatic, presă, mediu universitar sau corporate) pentru un impact real în societate? Ce crezi că funcționează bine, ce crezi că ar trebui schimbat? 

RA: Readuc în discuție coerența. Este un aspect important mai ales atunci când sunt implicate multe părți interesate în realizarea unui proiect. Funcționează bine atunci când scopul și obiectivele sunt foarte bine definite și comunicate direct către cei implicați. Viziunea de ansamblu este mult mai importantă decât pare. Sunt sigură că dacă responsabilii de proiect ar face un pas în spate și ar reflecta asupra aspectelor ce guvernează momentul în care se află proiectul lor, elementele care lipseau își vor face apariția. 

RG: Cred că elementul care ar trebui să se găsească la nivelul tuturor părților implicate pentru a putea aduce un ajutor real în societate și pentru a dezvolta schimbări sustenabile și durabile e reprezentat de dorința de a realiza ceva fără a aștepta ceva înapoi.

E responsabilitatea tuturor, și mai ales a actorilor menționați mai sus, să facă ceva pentru a produce un bine în societate. E important să existe această conștientizare a stării de fapt, dar și a puterii pe care fiecare o deține. Astfel, se poate înțelege mult mai bine cu ce poate contribui fiecare. Nu trebuie fiecare să contribuie cu aceleași lucruri, sunt domenii de activitate diferite, know-how diferit, expertiză diferită, resurse diferite, însă toate puse la un loc sunt capabile să acopere toate nevoile pentru a realiza schimbări eficiente. Legat de ce cred că funcționează bine, aș spune că există o oarecare dorință din partea tuturor actorilor în ceea ce privește impactul pe care aceștia îl au în societate, fapt concretizat și prin diferite proiecte, programe, etc. Cu toate acestea, cred că ar trebui îmbunătățită comunicarea pentru a realiza lucruri mult mai bune și durabile. Fiind vorba de societate, respectiv de mărimea ei, e nevoie să se creeze un mecanism cu toți acești actori, care să poată face față provocărilor și problemelor existente, nu să acționeze individual. Trebuie să își împărtășească experiența și expertiza, să își ofere suport și să lucreze împreună. 

Campania Galei Societății Civile de anul acesta vorbește despre „Bine pentru Mâine” și este dedicată noilor generații. Cum credeți că o să arate o societate civilă în viitor, construită de tineri? Spre ce crezi că ar trebui să se îndrepte? 

RA: O societate creată de tineri o să fie, în primul rând, 100% digitalizată și cu multă grijă pentru mediul înconjurător. 

RG: Cred că viitorul este unul foarte promițător. Tinerii din ziua de azi mi se par pur și simplu extraordinari. Sunt foarte implicați în ceea ce fac (fie că discutăm despre pasiuni, activități extracuriculare, voluntariat, etc). Ce mă bucură mult e că tinerii sunt foarte self-aware, sunt preocupați de propria persoană, de problemele pe care le au, sunt preocupați să le înțeleagă și să le rezolve, sunt foarte determinați și sunt mult mai prezenți în realitatea zilelor noastre. Și pe lângă asta, sunt mult mai vocali în ceea ce priveşte nedreptățile și situațiile de criză. Nivelul de empatie este mult mai ridicat, și nu se limitează doar la persoanele apropiate, ci se manifestă într-un cerc mult mai ridicat, fapt ce mă bucură mult. Cred că societatea civilă din viitor ar trebui să se îndrepte spre creșterea nivelului de asumare a fiecăruia, implicit a felului în care poate contribui fiecare la societatea din care face parte. Această conștientizare e foarte importantă, aș zice că odată ce aceasta are loc, mai e puțin până chiar să existe o implicare efectivă.

Interviul cu Raluca și Radu aduce în prim-plan implicarea tinerilor în societatea civilă și la rolul acestora în construirea unui viitor mai bun pentru România. Cei doi jurați ai secțiunii „Tineri de Bine” a Galei Societății Civile, ediția 2023, subliniază importanța implicării și a responsabilității fiecăruia în schimbarea pozitivă a societății. Ei oferă o viziune comună asupra importanței educației și a coerenței în colaborarea dintre diferiți actori ai societății pentru obținerea unui impact real, observând nevoia de a spori comunicarea și cooperarea pentru a rezolva problemele societății într-un mod eficient.

Din cele trei interviuri ale seriei „Tineri de Bine care fac bine României”, observăm angajamentul generației tinere, nivelul crescut de conștientizare, implicarea în cauze sociale, precum și dorința de a aduce schimbări pozitive în lume. În acest sens, campania „Bine pentru Mâine” promovează noile generații și responsabilitatea lor de a continua și amplifica schimbările pozitive în societate. Prin eforturile lor comune, tinerii jurați și toți cei implicați în societatea civilă pot contribui la construirea unui viitor mai luminos și mai incluziv pentru toți.

Cu Raluca și Radu vă veți întâlni și la Gala Societății Civile 2023, care va avea loc pe 26 septembrie, la Ateneul Român. 

Seria „Tinerii de Bine care fac bine României” este un proiect editorial original realizat de România Pozitivă în parteneriat cu The Institute și Gala Societății Civile, care își propune să prezinte implicarea noii generații în societatea civilă.

Despre autor

avatar

Bun venit pe platforma de informație și educație pozitivă, RomâniaPozitivă.ro! Avem pentru tine peste 55 000 de exemple de Bine despre România de la peste 30 de autori și colaboratori încă din 2006. Susținem programe educaționale (învățare și dezvoltare) cu diverse tematici și am lucrat cu peste 10 000 de participanți în ultimii 20 de ani. La acest cont de autor publicăm articole, comunicate de presă, opinii și imagini pe care le primim de la colaboratori și parteneri, dar selectăm acele date care se potrivesc cu ceea ce dorim să promovăm pe platforma noastră. De Bine despre România.

Comentează

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.