Anticoronavirus - exemple de implicare socială și soluții pentru gestionarea pandemiei

Pactul verde: investițiile UE trebuie direcționate spre activități sustenabile

0

Toate statele membre trebuie să devină mai competitive din punct de vedere ecologic și economic

  • Principiul „nu aduce prejudicii semnificative” ar trebui stea la baza modului în care se fac investițiile
  • Investițiile publice și private trebuie să se completeze reciproc pentru a depăși decalajul în materie de investiții ecologice

PE și-a finalizat prin votul de vineri propunerile pentru a asigura cel mai bine tranziția verde spre activități economice sustenabile și cu emisii neutre de dioxid de carbon.

Eurodeputații au votat o rezoluție fără caracter obligatoriu referitoare la Planul de investiții pentru o Europă durabilă (SEIP) și la finanțarea Pactului verde. Aceasta a fost adoptată cu 471 voturi pentru, 134 împotrivă și 83 abțineri. Deputații au subliniat că planul de investiții ar trebui să asigure trecerea de la activități economice nesustenabile la activități economice sustenabile. Ei insistă că tranziția verde ar trebui să se concentreze pe reducerea disparităților existente dintre statele membre, care uneori pot fi exacerbate. Ea trebuie să impulsioneze competitivitatea și să genereze locuri de muncă sustenabile și de înaltă calitate.

Principiile în materie de investiții

Eurodeputații doresc ca investițiile publice să respecte principiul „nu aduce prejudicii semnificative”. Acesta se aplică atât obiectivelor sociale, precum reducerea diferenței de remunerare între femei și bărbați, cât și celor de mediu. Numai programele naționale și regionale cu cel mai mare potențial de realizare a acestor obiective ar trebui să beneficieze de investiții publice. Prin urmare, în proiectul de rezoluție, Parlamentul insistă asupra unor indicatori de durabilitate armonizați și a unei metodologii de măsurare a impactului. Pentru ca o investiție să respecte criteriile pentru o tranziție verde, ar trebui să se țină seama și de criteriile stabilite de Regulamentul privind taxonomia. În plus, planurile naționale de redresare trebuie aliniate planurilor naționale integrate privind energia și clima.

Eurodeputații salută faptul că Planul de redresare pentru Europa elaborat în contextul COVID-19 și planurile naționale de redresare și de reziliență ulterioare au fost concepute pentru a plasa Uniunea pe traiectoria realizării neutralității climatice până în 2050, așa cum se prevede în Legea europeană a climei, inclusiv a obiectivelor intermediare pentru 2030. Astfel, se asigură tranziția statelor membre către o economie circulară și neutră din punct de vedere climatic.

Deputații solicită să se elimine treptat investițiile publice și private în activități economice poluante și nocive pentru mediu pentru care există alternative fezabile din punct de vedere economic. În același timp, eurodeputații respectă dreptul statelor membre de a-și alege propriul mix energetic. Ei subliniază că tranziția către neutralitatea climatică ar trebui să păstreze condiții de concurență echitabile pentru companiile din Uniune și să le asigure competitivitatea, în special în cazul concurenței neloiale din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii.

Finanțarea SEIP

Parlamentul se îndoiește că SEIP va permite mobilizarea a 1 000 de miliarde de euro până în 2030, având în vedere perspectivele economice negative de după pandemia de COVID-19. PE dorește să știe cum poate contribui noul buget pe termen lung al Uniunii (CFM) la realizarea obiectivelor SEIP. Deputații sunt preocupați de faptul că ar putea apărea un decalaj în materie de investiții ecologice la sfârșitul următoarei perioade a CFM. Ei solicită să se prezinte planuri care să explice cum se va elimina acest decalaj prin investiții atât private, cât și publice. În același timp, eurodeputații solicită Comisiei să se asigure că noul cadru financiar multianual nu va sprijini sau investi în activități nocive pentru mediu pe termen lung.

Eurodeputații subliniază că investițiile publice și cele private trebuie să se completeze reciproc și că investițiile din sectorul privat nu ar trebui să fie excluse. Deputații salută decizia Băncii Europene de Investiții de a dedica 50% dintre operațiunile sale acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice și sustenabilității mediului începând cu 2025. Ei sugerează să se aplice o abordare ascendentă. Deputații doresc ca BEI să promoveze dialogul dintre sectorul public și cel privat și să își coordoneze eforturile cu diversele părți interesate.

Citate

Siegfried Mureșan (PPE, România), raportor din partea Comisiei pentru bugete, a declarat în cursul dezbaterii înainte de vot: „Avem nevoie de resurse financiare adecvate pentru a îndeplini obiectivele Pactului verde. Pentru ca aceste obiective să devină permanente, trebuie să știm cum să le finanțăm în contextul actual, colaborând cu economiile și întreprinderile din UE, nu împotriva acestora. Pentru a atinge aceste obiective, trebuie să mobilizăm o mie de miliarde EUR în următorii zece ani. Recunoaștem rolul bugetului UE, al coeziunii, al politicilor regionale și agricole și al Fondului pentru o tranziție justă. În cele din urmă, considerăm că noile resurse proprii reprezintă o sursă viitoare de venituri, precum și un instrument de stimulare a ecologizării la nivelul UE.”

Paul Tang (S&D, Olanda), raportor al Comisiei pentru afaceri economice și monetare, a declarat în timpul aceleiași dezbateri: „Scopul acestui raport este de a face posibilă atingerea obiectivelor noastre în materie de climă. Construim legătura între ambiții și realitate. Există patru piloni. În primul rând, toate cheltuielile UE trebuie să fie supuse principiului „nu aduce prejudicii semnificative”. În al doilea rând, instituțiile financiare și monetare ale UE trebuie să asigure finanțarea obiectivelor. În al treilea rând, investițiile private în activități nocive ar trebui eliminate treptat. Și, în cele din urmă, banii publici trebuie cheltuiți în mod sustenabil. În plus, trebuie să luptăm împotriva evitării obligațiilor fiscale pentru a spori veniturile publice.”

Despre autor

avatar

Bun venit pe platforma de informație și educație pozitivă, RomâniaPozitivă.ro! Avem pentru tine peste 30 000 de exemple de Bine despre România de la peste 30 de autori și colaboratori încă din 2006. Susținem și programe educaționale în diverse tematici și am lucrat cu aproape 10 000 de participanți în ultimii 20 de ani. La acest cont de autor publicăm articole, comunicate de presă, opinii și imagini pe care le primim de la colaboratori și parteneri, dar selectăm acele date care se potrivesc cu ceea ce dorim să promovăm pe platforma noastră. De Bine despre România.

Comentează

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.