Anticoronavirus - exemple de implicare socială și soluții pentru gestionarea pandemiei

În căutarea marelui alb

0

Sturionii pot crește la fel de mari cât un abutobuz, până la 3 m lungime, și pot atinge peste o 1 tonă. Ei sunt cunoscuți pentru modelul lor cu romburi și nuanțele variate de argintiu, gri și albastru. Cu toate acestea, nu ar fi incorect să numim un sturion „marele alb” având în vedere că ei pot fi și complet albi, chiar și icrele pe care le produc.

 

Așa cum se întâmplă cu alte animale, sturionii se nasc uneori fără capacitatea (sau cu o capacitate foarte redusă) de a produce culoare. Astfel, devin foarte albi, cu ochi roșii și extrem de vulnerabili în sălbăticie. Deoarece nu se mai pot camufla în mediul lor, prădătorii îi observă cu ușurință, ceea ce explică de ce sturionii albinoși adulți sunt atât de rar observați în sălbăticie.

O altă consecință a lipsei de melanină – pigmentul responsabil de culoare – este că acești sturioni produc caviar alb. Care este chiar mai rar și mai scump decât caviarul obișnuit, icrele negre. Așa se face că o altă afacere a înflorit treptat, industria caviarului alb. Caviarul alb se obține de obicei prin creșterea sturionilor de culoare albă în fermele piscicole – unii dintre ei nu sunt cu adevărat albinoși, ci doar foarte decolorați.

Experții care lucrează în proiectul MEASURES s-au întâlnit, pe parcursul carierei lor, cu acești sturioni albinoși rari – în sălbăticie, dar cel mai frecvent în fermele care cresc sturioni în scop de repopulare. Sturionii pot avea diferite mutații de culoare – de la roșu, galben, marmorat, până la sturion alb sau chiar albinos. Și, deși aceste mutații au fost observate mai mult la cegă – datorită intervalelor mai scurte între generații – pot exista și moruni albi, nisetri Siberieni albi și păstrugi albe. Și alți pești suferă astfel de mutații – cum ar fi păstrăvul, crapul, somnul – dar, de obicei, aceștia rămân excepții, deoarece peștii albinoși nu ajung la maturitate în sălbăticie.

Unii sturioni albinoși sunt păstrați în iazuri, în scop educațional, împreună cu alte specii invazive de sturioni. Un astfel de iaz se găsește în apropiere de Viena, în Alpi – utilizat în proiectul LIFE-Serlet pentru educarea și instruirea pescarilor.

„Pe măsură ce acești pești devin prea mari pentru a fi ținuți în crescătoriile noastre, pentru că nu vrem să-i omorâm, ei sunt mutați în acest sanctuar privat, de unde nu există riscul să ajungă în sălbăticie. Snorkeling-ul acolo este chiar distractiv! ”, Spune Thomas Friedrich, Institutul pentru Hidrobiologie și Managementul Ecosistemelor Acvatice, BOKU, Viena.

Despre autor

avatar

Înfiinţată în anul 1961, WWF (World Wide Fund for Nature) este una dintre cele mai importante organizaţii internaţionale care derulează proiecte pentru conservarea naturii, în peste 100 de ţări. Misiunea WWF la nivel global este să oprească degradarea mediului înconjurător şi să construiască un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura. În România, WWF lucrează din anul 2006 pentru protejarea mediului sălbatic din Munții Carpați și din lungul Dunării: arii protejate, păduri, urși bruni, Delta Dunării, sturioni. La toate acestea se adaugă stimularea tranziției spre economia verde și un program de educație de mediu adresat tinerilor. Mai multe detalii la: www.wwf.ro

Comentează

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.