Anticoronavirus - exemple de implicare socială și soluții pentru gestionarea pandemiei

Europa, celebrată în România cu ”Rapsodia” interpretată pe Platoul Bucegi

0

La mulți ani, EUROPA!

Astăzi, România face un cadou de excepție atât publicului european, cât și celui universal: Enescu, la înălțime, prin filmul “Rapsodiem”. Cu sprijinul Institutului Cultural Român, oricine se poate bucura acum de  muzica enesciană împletită cu peisajele pitorești ale Romaniei, accesând AICI filmul “Rapsodiem”.

Împreună vom redescoperi muzica enesciană, împletită de data aceasta cu peisajele pitorești ale Romaniei, aducând astfel un omagiu marelui compozitor George Enescu, sau Enesco, așa cum îi spun francezii, exemplul perfect de valoare profund –  româneasca, integrată în universalitate. Rapsodiile sale, bazate pe filonul folcloric național, dar orchestrate cu o tehnica impecabilă dobândită in anii studiilor desăvârșite la Viena și Paris, sunt reprezentative în egala masură pentru cultura română și cea europeană.

Realizat în anul 2018, de dirijorul Daniel Jinga, împreună cu Orchestra Metropolitană București, filmul “Rapsodiem” nu a putut fi văzut până acum decât prin acces controlat. Proiectul a fost derulat cu ocazia Centenarului Marii Uniri, finanțat de Ministerul Culturii și cu sprijinul Asociației Municipiilor din România.

„Pentru noi, muzicienii implicați în filmări, acțiunea în sine a fost o jertfă transformată  în amintiri de neuitat, o lecție despre libertate și iubire de România, predată în natură de către muzica enesciană ce plângea cu un ochi și râdea cu celălalt, imitând vântul, stihiile, susurul apelor, sau întrețesând verdele brazilor, arsița zilei, sau tăria cerului”, spune Daniel Jinga, dirijorul Orchestrei Metropolitane București. Muzicianul a adăugat că, pentru cei ce vor vedea această filmare, că imaginile nu sunt filmate pe croma, întreaga orchestră simfonică și toată artileria ei de instrumente grele (doua harpe, patru timpani,etc. ) urcând, temerar, pe Platoul Bucegi, chiar dacă pentru aceasta a fost nevoie, în final, de ajutorul localnicilor și a Salvamontului din Dâmbovița și Prahova.

Protagonistă în film, Roberta Mitache (13 ani, elevă la Colegiul National Gheorghe Lazăr, București) mărturisește: am descoperit pe toată perioada filmărilor frumusețea irespirabilă și totuși ascunsă a acestei țări, îndârjirea pentru arta bine facută a întregii echipe de filmare și căutarea neistovită de către artiști a perfecțiunii sunetului trimis cu pasiune spre înălțimi.

Rapsodiem – de la Geneză la Centenar

În anul 2017,  Orchestra Metropolitană București imprima, sub bagheta dirijorului Daniel Jinga discul Rapsodiem, ce conține cele două  rapsodii ale lui George Enescu și suita de valsuri Valurile Dunării de Iosif Ivanovici. Imprimările au avut loc în sala “Tomis” a studiourilor “Electrecord”, avându-l ca maestru de sunet pe Jakob Händel ( Elveția ).

Artiștii își propuneau atunci aducerea muzicii enesciene în conștiința tinerei generații și promovarea muzicii simfonice românești în mediul online.

În anul 2018, anul sărbatoririi Centenarului Marii Unirii, apare ideea realizării unui film de scurt metraj ce are ca punct de plecare  Rapsodia I enesciană. Acesta urma să apropie și mai mult publicul larg de muzica, valorile naționale si frumusețile naturale ale Romaniei. Providențial,  ideea este imbrățișată și implementată de către Asociația Municipiilor din România prin directorul general Constantin Mitache.

Filmul a fost realizat în cadrul proiectului “Rapsodiem – de la Geneză la Centenar”, proiect finanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale. Regizorul basarabean Alla Dontu a ales să distribuie  artiștii care au imprimat coloana sonoră,  Orchestra Metropolitană București și dirijorul  Daniel Jinga devenind astfel, personajele principale alături de actrița Catinca Nistor și copii Rareș Jinga și Roberta Mitache. Filmările au implicat 180 de actanți, au durat două luni și au avut loc în zone pitorești ale României – Platoul Bucegi, Vulcanii Noroioși, Ochiul Bei, Valea Zânelor, Tabăra de sculptură Măgura și Cazanele Dunării.

Dintre muzicienii participanți la filmări amintim pe concert-maestrul Ana Ungureanu, soliștii Eugeniu Olaru ( clarinet ), Marian Maereanu ( oboi ), Grațian Papară ( flaut ), Carol Mai Antal ( violă ) și Laurențiu Darie ( fagot ), și șefii de partidă și/sau figurile pitorești Florin Pane ( trombon ), Vlad Bojoga ( trombon ), Dan Tomulescu ( trombon ), Laurențiu Sima ( Tubă ), Oleg Răileanu ( trompetă ), Cristian Nicolae ( trompetă ),  Constantin Aolăriți ( percuție ), Imola ( percuție ), Alexandru Rogalski ( timpani ), Bogdan Simionescu ( vioară), Livia Simionescu ( vioară ), Alina Papară ( flaut ), Ana Maria – Radu ( oboi ), Cosmina Stângă ( violă ), Antoniu Theodor Andreescu ( violă ), Radu Sinaci ( violoncel ), Ionela Brădean ( harpă ), Adriana Cîlțea ( harpă ), Horațiu Ludușan ( violoncel ), Cristian Balaș ( vioară ), Emil Stegar ( vioară ), Daniel Dumitrana ( contrabas ) Pavel Zurka ( contrabas )

Mulțumirile noastre se îndreaptă către starețul și viețuitorii mânăstirii Peștera, către Pr. Culiță și personalul Pensiunii “Gura de rai”, către echipele de Salvamont din Dâmbovița și Prahova, și nu în ultimul rând către Radu Fornea, haiducul meu prieten, pentru că ne-au sprijinit “cu timp și fără timp” pe tot parcursul acțiunii

Prin  prospețimea și  claritatea interpretării muzicale dublată de apelarea la forța vizualului bazat pe frumusețile naturale ale României, filmul capătă  valențele unui demers autentic de promovare a culturii și identității naționale și se constituie într-unul dintre cele mai valoroase proiecte culturale derulate în cadrul programului „Centenar”.

Despre autor

avatar

Bun venit pe platforma de informație și educație pozitivă, RomâniaPozitivă.ro! Avem pentru tine peste 30 000 de exemple de Bine despre România de la peste 30 de autori și colaboratori încă din 2006. Susținem și programe educaționale în diverse tematici și am lucrat cu aproape 10 000 de participanți în ultimii 20 de ani. La acest cont de autor publicăm articole, comunicate de presă, opinii și imagini pe care le primim de la colaboratori și parteneri, dar selectăm acele date care se potrivesc cu ceea ce dorim să promovăm pe platforma noastră. De Bine despre România.

Comentează

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.