Anticoronavirus - exemple de implicare socială și soluții pentru gestionarea pandemiei

Este literatura pandemiei o literatură a urgenței? Francofonie: Perspective, coeziune și deziderate în educația contemporană

0

Colocviul internațional „Dincolo de pandemie: formele și puterile literaturii în spațiul mediteranean / Au-delà de la pandémie: formes et pouvoirs de la littérature dans l’espace méditeranéen”

București, 1 decembrie 2020 – Colocviul internațional „Dincolo de pandemie: formele și puterile literaturii în spațiul mediteranean” a fost organizat în perioada 26-27 noiembrie, la București, în format digital și a abordat, dintr-o perspectivă interculturală și transdisciplinară, modul în care pandemia a transformat o literatură conjuncturală (cea inspirată de pandemii) într-un instrument direct și empatic de conectare la o lume care, în prezent, își repune în chestiune propriile valori.

Colocviul s-a adresat cercetătorilor, profesorilor, doctoranzilor și studenților, dar și scriitorilor, interesați de studiile literare în general, de literatura francofonă în special, de perspectivele interculturale și transdisciplinare.

Obiectivele imediate au fost: punerea în discuție a unui subiect de actualitate, puțin explorat în alte manifestări științifice, care să fie abordat din perspective culturale și de cercetare diferite; crearea și/sau lărgirea unor rețele de cercetători care să poată fi mobilizate pentru activități, proiecte și manifestări științifice comune. Pe termen lung, inițiatorii proiectului și-au propus să folosească aceste resurse pentru a duce cercetarea francofonă din România în elita cercetării pluri- și transdisciplinare din lume.

Literatura are meritul de a fi o șansă escapistă a realității cotidiene, în care, peste iureșul de zi cu zi s-a adăugat pe neașteptate o stare „de urgență”, la propriu si la figurat, angoasantă, nesigură, imprevizibilă. Literatura a fost într-o anumită măsură un factor de coeziune, de reluare sau întărire a unor legături interpersonale.

Operele care vorbesc despre diferite alte epidemii (Decameronul, Dragostea în vremea holerei, Ciuma) au fost ancorate într-o realitate instabilă, oferind exemple, chiar dacă adesea alegorice, despre alte asemenea experiențe de mult depășite.Ne-am dorit să creăm legături și să aducem alături cercetători din diverse țări, cu experiențe și expertize diferite pentru a intersecta punctele de vedere și a oferi o imagine de ansamblu asupra literaturii de pandemie. Temele abordate, de o actualitate incontestabilă, au fost îndelung dezbătute: angoasa, starea de depresie, incertitudinea, violența domestică, inegalitatea (de gen și nu numai), singurătatea etc. Prezența invitaților străini, printre care și o scriitoare din Maroc victimă a regimului opresiv (Fatna Elbouilh), a creat condițiile propice pentru perspective diferite, explorării unor unghiuri diferite ale percepției asupra pandemiei, atît din punct de vedere literar, cât și social și, finalmente, uman„, declară Simona Necula, Secretar general și co-director axa „Francofonia și drepturile omului” din cadrul CEREFREA Villanoel, Universitatea din București.

Ceea ce este cu totul deosebit la aceste manifestări este modul în care reușesc să aducă alături, din pasiune pentu cercetarea literară, oameni din mai multe arii geografice, care studiază opere din afara culturii lor de origine. Cercetători români pasionați de Maghreb sau, cum s-a întâmplat anul acesta, o doctorandă din Italia care îl studiază pe Eugen Ionescu în franceză. Puterea francofoniei de a aduna oamenii este extraordinară” a spus Larissa Luică, cercetătoare la CEREFREA și co-director al aceleiași axe.

Anul acesta, multiplele evenimente inițiate și organizate de Organizația Internațională a Francofoniei, prin Biroul pentru Europa centrală și de Est de la București (BRECO), au relevat că pandemia poate fi un liant între francofonie si nevoia de educatie contemporană. Una dintre concluziile evenimentului a fost aceea că francofonia sprijină perspectivele educației într-o astfel de criză de o asemenea anvergură.

„Francofonia a fost întotdeauna un punct de sprijin pentru educație, dar criza sanitară și obligațiile pe care le-a creat au adus în prim plan o nevoie de adaptabilitate, de mobilitate, de reactivitate la care francofonia a știut să răspundă rapid și cu succes. Evenimentele prevăzute au fost rapid regândite pentru a se potrivi mediului online, resursele electronice francofone au fost rapid reorganizate și puse la dispoziția mediului academic. Și nu în cele din urmă, francofonia a continuat să pună accent pe factorul uman și umanist, să-și folosească resursele pentru a sprijini realmente profesioniștii din domeniul educației”, spun organizatorii.

Colocviul a ajuns anul acesta la cea de-a patra ediție organizată la București și, chiar dacă a înscris pe agendă alte teme decât cele abordate la edițiile anterioare, nucleul s-a cristalizat în jurul studierii literaturii din spațiul arabo-musulman și, ca o extensie, mediteranean. Organizatorii estimează că tradiția acestui tip de evenimente va fi cât mai îndelungată, întrucât interesul cercetătorilor și studenților români pentru aceste subiecte este din ce în ce mai mare.

Principala concluzie, rămasă deschisă, de anul acesta este aceea că pistele de cercetare și posibilele subiecte ale unor viitoare evenimente sunt numeroase și bogate, meritând o reflectare serioasă. Francofonia va fi în centrul acestor preocupări, articulându-le într-un mecanism ce traversează granițe spațiale și care se focalizează pe depășirea unor tabuuri și diferențe culturale.

Instituțiile francofone, Organizația Internațională a Francofoniei (OIF), Agenția Universitară a Francofoniei (AUF), Institutele franceze și reprezentanțele diplomatice s-au implicat, atât în România, în Europa centrală și de Est, cât și în lume, prin deschiderea de apeluri și alocarea de fonduri pentru cercetare, prin susținerea de evenimente, precum acest colocviu, care se apleacă cu atenție și responsabilitate asupra crizei, prin punerea la dispoziție de resurse online pentru a ușura anumite aspecte devenite dificile din cauza crizei.

Despre CEREFREA

Înființat de Universitatea din București, New Europe College din București, Noua Universitate Bulgară din Sofia și Ambasada Franței în România, Centrul Regional de Cercetare Avansată în Științe Sociale (CEREFREA Villa Noël) își propune să consolideze vizibilitatea comunității științifice francofone la nivel înalt în domeniul științelor sociale și umane, în regiunea sud-est europeană (SEE) si în cooperare cu unitățile de cercetare și formare francofone. 

Despre autor

avatar

Bun venit pe platforma de informație și educație pozitivă, RomâniaPozitivă.ro! Avem pentru tine peste 30 000 de exemple de Bine despre România de la peste 30 de autori și colaboratori încă din 2006. Susținem și programe educaționale în diverse tematici și am lucrat cu aproape 10 000 de participanți în ultimii 20 de ani. La acest cont de autor publicăm articole, comunicate de presă, opinii și imagini pe care le primim de la colaboratori și parteneri, dar selectăm acele date care se potrivesc cu ceea ce dorim să promovăm pe platforma noastră. De Bine despre România.

Comentează

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.