Anticoronavirus - exemple de implicare socială și soluții pentru gestionarea pandemiei

Ce efect vor avea peste 500 de baraje, planificate în arii protejate, asupra peștilor migratori?

0

Barajele sunt unul dintre principalii factori responsabili pentru declinul cu 76% al populațiilor de pești migratori de apă dulce, din 1970 și până azi.

Peste 500 de baraje sunt planificate sau sunt deja în proces de construcție în arii protejate, potrivit unui nou studiu publicat în Conservation Letters (n.r. revistă de specialitate). Aceste descoperiri ridică multe îngrijorări, deoarece barajele pot avea efecte negative asupra mijloacelor de trai ale comunităților locale, asupra pescuitului și agriculturii, migrației speciilor, fluxului de sedimente și alte funcții critice ale râurilor. Mai mult, studiul susține importanța proiectelor de conservare care se concentrează pe refacerea coridoarelor ecologice pentru speciile de pești migratori, cum ar fi proiectul MEASURES. Aceasta își propune să dezvolte și să testeze o metodologie de cartografiere a habitatelor peștilor migratori, un prim pas spre restabilirea coridoarelor ecologice.

„Râurile sunt sistemul vascular al ecosistemelor. Orice politică care urmărește conservarea naturii trebuie să acorde prioritate râurilor, care trebuie să curgă liber”, a declarat Michele Thieme, autorul principal al studiului și om de știință specializat pe teme de apă dulce, la World Wildlife Fund (WWF). „Ariile protejate sunt esențiale în strategia pentru conservarea biodiversității și a serviciilor (ecosistemice – n.r. ) pentru oameni, dar proiectarea și managementul acestora pentru protejarea ecosistemelor de apă dulce trebuie îmbunătățite.”

Biodiversitatea apei dulci este în scădere dramatică. Populațiile vertebratelor de apă dulce (mamifere, păsări de apă, reptile, amfibieni și pești) au înregistrat o scădere de 83% între 1970 și 2014. Unul dintre factorii principali ai acestui declin sunt barajele și alte infrastructuri care au impact asupra habitatelor naturale ale speciilor de apă dulce ca delfinii de apă dulce, vidrele, peștii migratori și zeci de mii de alte specii.

Lucrarea constată, de asemenea, că în zonele protejate există deja peste 1.200 de baraje mari. Aproape trei sferturi (907) dintre aceste baraje au fost construite înainte de stabilirea ariile protejate. Cazurile istorice sugerează că poate fi pusă la punct o protecție pentru a împiedica sedimentul să umple rezervorul și să afecteze alimentarea cu energie sau apă, precum și oportunitățile de agrement pe lacul artificial creat de rezervor.

Există, de asemenea, cazuri în care autoritățile redefinesc limitele ariilor protejate și activitățile permise în cadrul acestora, pentru a legaliza construcția unui baraj într-o arie protejată existentă. Atunci când reglementările privind ariile protejate sunt slăbite în acest fel, zonele protejate își pierd capacitatea de a conserva ecosistemele.

Acest studiu vine într-un moment în care impacturile adverse ale barajelor și rezervoarelor sunt mai clare ca niciodată. O lucrare din 2019 publicată în Nature (revistă de specialitate – nr.) constată că peste două treimi din râurile lungi sunt fragmentate de baraje și alte elemente de infrastructură. Barajele fragmentează râurile și afectează beneficiile diverse pe care râurile sănătoase le oferă oamenilor și naturii. Conform unui raport recent, barajele sunt unul dintre principalii factori care au dus la declinul de 76% al populațiilor de pești migratori de apă dulce din 1970 și până azi.

Notă:

Ariile și zonele protejate la care se face referire în acest material sunt spații geografice clar definite, recunoscute, dedicate și gestionate, prin mijloace legale sau prin alte mijloace eficiente, pentru a realiza conservarea pe termen lung a naturii cu serviciile ecosistemice și valorile culturale asociate. Acestea includ rezervațiile naturale, siturile RAMSAR, zonele indigene și parcurile naționale, printre altele.

Despre autor

avatar

Înfiinţată în anul 1961, WWF (World Wide Fund for Nature) este una dintre cele mai importante organizaţii internaţionale care derulează proiecte pentru conservarea naturii, în peste 100 de ţări. Misiunea WWF la nivel global este să oprească degradarea mediului înconjurător şi să construiască un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura. În România, WWF lucrează din anul 2006 pentru protejarea mediului sălbatic din Munții Carpați și din lungul Dunării: arii protejate, păduri, urși bruni, Delta Dunării, sturioni. La toate acestea se adaugă stimularea tranziției spre economia verde și un program de educație de mediu adresat tinerilor. Mai multe detalii la: www.wwf.ro

Comentează

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.