Un cuvânt poate răni. Patru pot vindeca.

autor text Carmen Stoicu

Într-un atelier cu copii, am făcut un exercițiu simplu. Am desenat un soare mare pe un carton.
Și un nor gri, plin de picături. Apoi, le-am spus:
„Scrieți pe post-it-uri cuvinte pe care le auziți des. Și lipiți-le pe soare dacă vă fac bine… sau pe nor dacă vă dor.”

La început au fost timizi. Apoi au început să scrie. Pe soare au apărut: „Bravo.”; „Sunt mândru de tine.”; „Te iubesc.”;„Poți reuși.”

Pe nor au apărut repede: „Ești prost.”; „Nu ești bun de nimic.”; „Iar ai greșit.”; „Taci.”

La un moment dat, un copil m-a întrebat:
„Doamna, de ce dor mai tare cuvintele rele decât mă bucură cele bune?”

Și atunci mi-am amintit un lucru important: pentru un cuvânt jignitor este nevoie de cel puțin patru cuvinte vindecătoare ca să estompăm efectul lui.

Cuvintele nu sunt doar sunete

Ca logoped și profesor de dicție, lucrez zilnic cu sunete. Corectez „R”-ul, modelez „S”-ul, exerses respirația. Dar în timp am înțeles ceva esențial: Nu doar cum pronunțăm contează.
Contează ce spunem și cum o spunem.

Un „Bravo” rostit cald, cu o pauză mică înainte și cu zâmbet în voce, poate construi încredere. Un „Iar ai greșit…” spus apăsat, tăios, poate construi rușine.

Dicția înseamnă mai mult decât pronunție corectă.
Înseamnă: claritate, ton, ritm, intenție, conștiență. Vocea noastră este un instrument emoțional.

Copiii nu învață doar cuvinte. Învață tonuri.

Un copil căruia i se spune frecvent „Nu poți” va începe, la un moment dat, să-și spună singur asta.

Un copil care aude „Mai încearcă, sunt aici” își va construi o voce interioară susținătoare.

De aceea, în terapie sau la atelierele de dicție, nu corectez niciodată prin rușinare.

Nu spun:
„Greșești.”

Spun:
„Hai să vedem cum putem face și mai bine.”; ”Poți mai bine de atât”.

Pentru că diferența dintre cele două formulări este diferența dintre presiune și progres.

Ce legătură are dicția cu cuvintele care vindecă?

O dicție antrenată te ajută să: îți controlezi tonul, folosești pauze conștiente, transmiți siguranță, reduci impulsivitatea verbală

Când respiri corect, reacționezi mai rar din impuls. Când îți controlezi ritmul, nu arunci cuvinte care dor. Când articulezi clar, mesajul tău nu mai este perceput ca atac.

Dicția este, în esență, disciplină emoțională exprimată prin voce.

Un exercițiu simplu

Data viitoare când îți vine să spui: „Iar ai greșit!” oprește-te o secundă, respiră și transformă-l în:

„E în regulă. Mai încercăm o dată.”

Acea secundă poate schimba relația. Poate schimba starea celuilalt. Poate schimba imaginea de sine a unui copil.

Cuvintele construiesc identități

După atelier, am întrebat copiii: „Cum te simți când cineva îți spune o vorbă frumoasă?”

Un băiețel mi-a răspuns: „Parcă cresc.”

Exact asta fac cuvintele vindecătoare. Cresc oameni. Iar dicția ne învață să le rostim cu responsabilitate.

Concluzie

Un cuvânt poate răni. Patru pot vindeca.

Dar adevărata diferență o face conștiența cu care alegem să vorbim, pentru că vocea noastră este primul instrument educational prima formă de modelare, prima oglindă în care un copil se vede.

Iar atunci când alegem cuvinte care vindecă și le rostim clar, cald și asumat,nu lucrăm doar la dicție. Lucrăm la modelarea oamenilor.

Mă numesc Carmen Stoicu, sunt psiholog, psihoterapeut, logoped și specialist în dicție. De mai bine de doi ani sunt „Profa de dicție”, ajutând sute de copii și adulți să vorbească clar, expresiv și cu încredere. Organizez de mai bine de 10 ani ateliere de dezvoltare personală pentru copii.

Mi-au trecut prin mâini sute de copii pe care i-am pregătit pentru intrarea la școală dar și în pregătirea pentru viață, tot atâtea sute de parinti pe care i-am îndrumat pentru a lua cele mai bune decizii cu privier la parcursul copiilor lor.

Date de contact: Galați, Strada Domnească nr. 8, Galați

https://carmenstoicu.ro/

https://share.google/dVvYTorQdrvOgORbi

https://www.facebook.com/profile.php?id=100090381905766