Deschiderea Pavilionului României la cea de-a 61-a ediție a Expoziției Internaționale de Artă – La Biennale di Venezia

Anca Benera & Arnold Estefán, Black Seas – Scores for the Sonic Eye | Marea Neagră la plural – Compoziții pentru ochiul sonor

by Echipa RomaniaPozitiva

Cea de-a 61-a Expoziție Internațională de Artă – La Biennale di Venezia se deschide publicului larg pe 9 mai 2026, unde România este reprezentată de artiștii Anca Benera și Arnold Estefán cu Black Seas – Scores for the Sonic Eye | Marea Neagră la plural – Compoziții pentru ochiul sonor, o instalație audiovizuală și sculpturală de mari dimensiuni, realizată special pentru acest context, curatoriată de Corina Oprea și Diana Marincu.

Deschiderea expoziției pentru profesioniști și presă (6-8 mai 2026) include un performance și două vernisaje la Pavilionul României și Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția. Expoziția poate fi vizitată de către public între 9 mai și 22 noiembrie 2026 la Pavilionul României din Giardini și la Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică (Palazzo Correr) din Cannaregio.

Programul deschiderii pentru profesioniști și presă (6–8 mai 2026):

  • Performance sonor de Attila Faravelli – Pavilionul României, Giardini della Biennale – 6 mai, ora 14:00

  • Vernisaj – Pavilionul României, Giardini della Biennale – 7 mai, ora 15:30

  • Vernisaj – Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică, Palazzo Correr, Cannaregio – 8 mai, ora 18:00

Despre proiect

Black Seas – Scores for the Sonic Eye | Marea Neagră la Plural – Compoziții pentru ochiul sonor reprezintă o instalație special concepută pentru Bienala de Artă de la Veneția, care se bazează pe o cercetare aprofundată a Mării Negre ca sistem ecologic și configurație geopolitică, unde istoriile rămân „scufundate” în adâncul anoxic al mării. Această instalație polifonică funcționează ca o orchestră în care sunetul, imaginea, sculptura și materialele de cercetare artistică sunt corelate într-o structură articulată de artiști pentru a interoga istoria, memoria și cunoașterea legate de Marea Neagră.

Marea Neagră ca motiv, metaforă și sistem de relații

Una dintre particularitățile Mării Negre o reprezintă vastul bazin anoxic – printre cele mai mari de acest fel din lume – unde descompunerea încetinește, iar adâncul devine o acumulare stratificată de epave, sedimente și microorganisme acumulate de-a lungul secolelor. Timpul se depune în straturi, iar marea documentează totul fără să șteargă nimic.

„Modelată de această stratificare și de turbulențele persistente la suprafața sa, marea reflectă o condiție extinsă: nu o geografie singulară, ci o stare comună în care forțele ecologice, geopolitice și economice se ciocnesc fără a ajunge la un echilibru. În acest sens, Marea Neagră devine o metaforă – o lentilă prin care putem observa o lume fragmentată în care diviziunile, instabilitatea și interdependența definesc realitatea prezentului.” Anca Benera & Arnold Estefán

„Marea Neagră este adesea considerată o mare marginală, definită de granițe fixe. Însă apele ei sunt modelate de procese fluide și translocale, care depășesc aceste delimitări și indică dinamici ce operează în profunzime. Black Seas – Scores for the Sonic Eye transformă știința marină, istoriile hidropolitice și observația ecologică în forme spațiale și acustice, articulând o întâlnire cu profunzimea geologică și cu temporalitățile suspendate ale mării.” Corina Oprea & Diana Marincu

Ochiul sonor

Noțiunea de „ochi sonor” provine de la sonar – o tehnologie dezvoltată inițial în scop militar – care folosește undele sonore pentru a naviga și a detecta obiecte subacvatice. „Ochiul sonor” se referă la ceea ce scapă vederii imediate, dar poate fi dezvăluit prin sunet. Ascultarea devine astfel o practică epistemică, o modalitate de a percepe și de a explora spațiul expozițional.

Anca Benera și Arnold Estefán asamblează și reutilizează balize din Marea Neagră, Marea Mediterană, Marea Baltică, Marea Adriatică și Oceanul Atlantic. Acestea sunt reconfigurate ca dispozitive sculpturale, care poartă sunetele valurilor, ale furtunilor și ale curenților. Suprafețele lor, marcate de expunere și uzură, funcționează ca registre ale unor tensiuni invizibile, activate în expoziție sub formă sonoră, repoziționând Marea Neagră în relație cu sisteme planetare de circulație și putere.

Cum se poate liniști o mare frântă?” structurează demersul artistic ca întrebare deschisă, iar expoziția nu prezintă marea ca pe un simplu fundal, ci ca pe o prezență activă – prin rezonanțe care activează reacții și amprente ale trecutului.

Note pentru redacție

Pavilionul României la cea de-a 61-a Expoziție Internațională de Artă – La Biennale di Venezia 2026

Black Seas – Scores for the Sonic Eye | Marea Neagră la Plural – Compoziții pentru ochiul sonor

Artiști: Anca Benera & Arnold Estefán

Curatoare: Corina Oprea, Diana Marincu

Comisar: Ioana Ciocan

Preview

6 — 8 mai 2026

Expoziție

9 mai – 22 noiembrie 2026

Locații

Pavilionul României, Giardini della Biennale, Sestiere Castello, 30122 Veneția

Noua Galerie a Institutului Român pentru Cultură și Cercetare Umanistică, Palazzo

Correr, Cannaregio 2214,30121 Veneția

Contacte presă

press@blackseas.ro

Website

www.blackseas.ro

Social Media

@blackseas.ro

BIOGRAFII

Anca Benera și Arnold Estefán colaborează ca duo artistic din 2012 și locuiesc în prezent la Viena. Practica lor artistică abordează instalații multimedia, sculptura și desenul, explorând punctele de intersecție dintre istorie, mediu și politica resurselor. Lucrările lor recente analizează modul în care imaginarul militar modelează peisajele, climatele și comunitățile, examinând felul în care conflictele din trecut continuă să influențeze mediile în care trăim și viitorul pe care ni-l imaginăm.

Lucrările lor au fost expuse în muzee, centre de artă și bienale, printre care: Manifesta 15,

Barcelona (2024); Kunsthalle Mainz (2025); Kyiv Biennial (2025, 2023, 2015); Matsudo

International Art and Science Festival, Tokyo (2025); Creative Time Summit, New York (2024); 1st Klima Biennale, Vienna (2024); Art Encounters, Timișoara, Romania (2024 – solo); Neuer Berliner Kunstverein, Berlin (2023 – solo); Biennale Jog ja XVII, Yogyakarta, Indonesia (2023); Whitechapel Gallery, London (2022); Museum Tinguely, Basel (2022); Migros Museum, Zürich (2021); Ludwig Museum, Budapest (2021); Talbot Rice Gallery, Edinburgh (2021); 39th EVA International – Ireland’s Biennial (2020); MUCEM, Marseille (2019); Art Encounters Biennial, Timișoara (2019, 2017); Frac des Pays de la Loire, Nantes (2018); MUMOK, Vienna (2017); ZKM, Karlsruhe (2016); Vienna Biennale, MAK, Vienna (2015); Off-Biennale, Budapest (2017, 2015); Kunsthalle Wien (2014); 13th Istanbul Biennial (2013) și La Triennale, Palais de Tokyo, Paris (2012).

În 2022 le-a fost acordat Premiul Birgit Jürgenssen de către Ministerul Federal Austriac pentru Educație, Artă și Cultură, iar în 2023 au fost primii bursieri ai Postsocialist Art Centre din cadrul UCL, Londra.

Corina Oprea este curatoare și scriitoare, activând în domeniile artei contemporane, performance-ului și culturii vizuale. Practica sa îmbină organizarea de expoziții bazate pe cercetare, programe publice și colaborări transnaționale, cu un angajament susținut față de abordările decoloniale, feministe și pedagogice critice. 

Deține un doctorat de la Universitatea Loughborough (Marea Britanie), intitulat The End of the Curator – On Curatorial Acts as Collective Production of Knowledge, care poziționează expozițiile și practica curatorială ca spații de cercetare comună și transformare instituțională. 

În prezent, Corina Oprea este curator invitat la IASPIS – Programul Internațional Suedez pentru Arte Vizuale, Design și Arhitectură din Stockholm. A fost membru al echipei curatoriale pentru Timișoara 2023 – Capitala Europeană a Culturii, unde a contribuit la programul de arte vizuale și performance și a co-curatoriat „Chronic Desire – Sete Cronică” și „Zona &”. Anterior, a ocupat funcții curatoriale la Moderna Museet (Stockholm), a fost director artistic al Konsthall C (Stockholm) și redactor-șef al L’Internationale Online. Este editor și coeditor al mai multor publicații critice, printre care Climate: Our Right to Breathe (K Verlag, 2022). Născută la București, trăiește și lucrează în Stockholm.

Diana Marincu este curatoare, critic de artă și directoare artistică a Fundației Art Encounters din Timișoara. Este membră a AICA și face parte din board-ul IKT. Activitatea sa se concentrează pe strategiile vizuale și narative ale construcției imaginii și pe orientarea postumanistă din arta contemporană. A obținut doctoratul în istoria artei la Universitatea de Artă și Design din București, unde cercetarea sa s-a axat pe discursurile curatoriale privind construcția identității în expoziții globale, regionale și naționale. În 2017, a co-curatoriat împreună cu Ami Barak cea de-a doua ediție a Bienalei Art Encounters, intitulată Life: A User’s Manual, iar în cadrul Sezonului România-Franța 2018–2019 a curatoriat două expoziții, însoțite de cataloage, în Franța, la MUCEM din Marsilia și la FRAC des Pays de la Loire. Ca parte a programului pe care l-a dezvoltat pentru Fundația Art Encounters, Diana Marincu urmărește să exploreze legăturile dintre scenele artistice învecinate din regiune, să stabilească colaborări artistice și coproducții și să sprijine generațiile emergente de artiști.

CREDITE

Anca Benera & Arnold Estefán: Marea Neagră la plural – Compoziții pentru ochiul sonor | Participarea României la cea de-a 61-a Expoziție Internațională de Artă – La Biennale di Venezia

Curatoare: Corina Oprea și Diana Marincu

Comisar: Ioana Ciocan

PRODUCȚIE SONORĂ

Compoziție sonoră & design audio spațial: Simina Oprescu

Performer & compoziție vocală: Diana Miron

Compozitor & sunetist: Laurențiu Coțac

Artist sonor invitat: Attila Faravelli

COORDONARE

Coordonatoare strategică: Corina Bucea

Producătoare executivă: Ioana Gonțea (Uzinele Creative)

Coordonatoare comunicare: Raluca Selejan

PRODUCȚIE EXPOZIȚIONALĂ & ARTISTICĂ

Design expozițional: George Marinescu & Maria Daria Oancea (Atelier Ad Hoc)

Manager producție: Justin O’Shaughnessy

Montaj expoziție: Jude O’Shaughnessy, Vlad Cîndea, Alexandru Leric

Asistenți producție: Georgia Țidorescu & Martha Ciurea (Uzinele Creative)

Director de imagine și montaj: Tudor Cioroiu (Format Film)

Corecție culoare: Simona Cristea 

Modelare 3D: Sergiu Negulici (Reniform)

Planificare tehnică & instalare echipamente multimedia: EIDOTECH Polska

Design lumini: Mikołaj Szulczewski

Producție metalică: Jozef Vančo (Gutenart Studio)

Broderie textilă: Veronika Persché

COMUNICARE ȘI MEDIERE

PR internațional: Lucinda Riding

Consultant internațional în comunicare: Tilla Rudel

Consultant PR: Oana Boca Stănescu

Coordonare mediere: Tatiana Moise, Mihai Toth

Design grafic: Arnold Estefán, Otilia Fiastru

Dezvoltare web: Bureau Castel

Editor consultant: Anna-Sophie Springer

Traduceri: Larisa Oancea, Samuel Onn

 

ORGANIZATORI

Ministerul Culturii, Institutul Cultural Român, Ministerul Afacerilor Externe

PARTENER STRATEGIC

UniCredit Bank

PRODUCĂTORI

Fundația Art Encounters, Asociația Culturală FIR

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Neuer Berliner Kunstverein (n.b.k.), ERSTE Foundation, Centrul de proiecte Timișoara

CATALOG & DISTRIBUȚIE

Neuer Berliner Kunstverein (n.b.k.), Verlag der Buchhandlung Walther und Franz König

PARTENERI ȘTIINȚIFICI

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină (GeoEcoMar), Institute of Marine Sciences – National Research Council Venice (ISMAR), Institutul de Speologie “Emil Racoviță” (ISER) & Grupul de explorări subacvatice și speologice (GESS)

PARTENERI EDUCAȚIONALI

BOSCH, Centrul de Proiecte Timișoara, Oradea Heritage, Facultatea de Arte și Design din Timișoara | Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea de Arhitectură și Urbanism | Universitatea Politehnica Timișoara, Centrul Cultural Clujean

PARTENERI PRIVAȚI

Artwill București, Mellow | Muso | Normal Beer, Tüchler Bühnen & Textiltechnik GmbH, Biogest, San Marco

PARTENERI INTERNAȚIONALI

Salt Istanbul, The Latvian Centre for Contemporary Art (LCCA), Göteborg International Biennial for Contemporary Art (GIBCA), Röda Sten Konsthall, Kunsthalle zu Kiel, IKT International Association of Curators of Contemporary Art, Socialist Anthropocene in the Visual Arts (SAVA) at University of East Anglia (UEA)

PARTENERI MEDIA

Revista Arta, Insula 42, Observator Cultural, Podcast Buzunar de Artă, PropagArta, Radio România Cultural, RFI România, Scena9, The Institute, Urban

You may also like

Leave a Comment