127
România generează aprox. 160.000 tone de deșeuri textile/an, cu o rată de reutilizare/reciclare de doar 6–10%
Lipsa infrastructurii, a datelor și a unui sistem coerent creează riscuri de neconformare
București, 2 aprilie 2026 – Asociația Planeta Verde (APV), sub egida Comisiei pentru Mediu a Senatului și a Comisiei pentru Mediu și Echilibru Ecologic a Camerei Deputaților, a organizat pe 31 martie, la Senatul României, conferința „Textilele în România: între Directiva UE și implementarea națională”.
Evenimentul, realizat în parteneriat cu FEPRA Group Asociația Marilor Rețele Comerciale din România și EVE Fashion, a reunit autorități naționale și europene, mediul de afaceri și societatea civilă, într-un dialog aplicat privind implementarea sistemului EPR pentru textile. Conferința face parte din demersul grupului de lucru inițiat de APV, sprijinit de o parte dintre membrii săi, pentru definirea unui model funcțional de economie circulară în sectorul textil.
Context: obligații europene, presiune pe sistemul național
Începând cu 1 ianuarie 2025, colectarea separată a textilelor este obligatorie la nivel european. Directiva (UE) 1892/2025 impune:
17 iunie 2027 – transpunere în legislația națională
17 aprilie 2028 – sistem EPR operațional dedicat textilelor
România nu dispune în prezent de un sistem integrat de colectare, sortare în vederea reutilizării și reciclare a textilelor și nici de un mecanism financiar stabil, ceea ce accentuează riscul de întârziere.
„Viziunea noastră este să construim, împreună cu actorii din piață, un sistem care funcționează în mod real, cu etape clare și un calendar predictibil, care să susțină investițiile și implementarea eficientă. Avem ambiția ca România să devină o poveste de succes la nivel european și în domeniul textilelor”, a declarat Diana Buzoianu, Ministra, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.
„Directiva trebuie implementată integral. Lipsa țintelor numerice nu înseamnă flexibilitate, ci responsabilitate 100% – colectarea separată trebuie realizată riguros, iar datele trebuie să stea la baza deciziilor”, a explicat Aurel Ciobanu-Dordea, Director Economie Circulară, DG Mediu, Comisia Europeană.
Un sistem care trebuie construit corect de la început
Experiența schemelor EPR existente arată că nu este suficient să construim sisteme de colectare, ci este esențial să gândim întregul lanț – de la reutilizare și reciclare până la dezvoltarea pieței pentru materiile secundare.
„Textilele sunt o prioritate asumată prin Planul Național de Acțiune pentru Economia Circulară, iar implementarea trebuie să fie consecventă, cu dezvoltarea simultană a infrastructurii, capacităților de reciclare și a piețelor de valorificare. Fără aceste elemente, sistemul nu va funcționa”, a declarat Mihaela Frăsineanu, Consilier de Stat, Cancelaria Prim-ministrului, Guvernul României.
„Deșeurile textile nu sunt doar o problemă de mediu, ci și o oportunitate economică – pentru materii prime secundare, noi lanțuri de valoare și investiții în industrie. De aceea, este necesară o implementare corectă a directivei prin separarea corectă a fluxurilor de la început, construirea unei piețe pentru reutilizare și reciclare, utilizarea datelor ca infrastructură, nu ca birocrație și aplicarea unor reguli egale pentru toți”, a precizat Viorel Băltărețu, Secretar de Stat, Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.
„Provocarea nu este doar transpunerea directivei, ci construirea unui sistem aplicabil în practică – cu costuri realiste, infrastructură și reguli, într-un cadru predictibil, care să permită planificare și investiții pe termen de 3-5 ani”, a completat Ionuț Georgescu, CEO FEPRA Group.
Primul instrument de orientare: analiza comparativă EPR textile
În cadrul conferinței a fost lansat raportul „Modele de Guvernanță pentru Circularitatea Textilelor în România”, o analiza ce oferă un cadru comparativ cu modele din Franța, Olanda, Belgia și Germania și propune direcții concrete pentru România. Principalele constatări ale raportului: România generează estimativ 160.000 de tone de deșeuri textile anual, reciclează sau reutilizeaza sub 6-10% din acestea, nu dispune de statistici centralizate privind textilele puse pe piață și nu are niciun OIREP funcțional specializat pe textile. Sistemul de trasabilitate existent, SIATD, nu este adaptat pentru fluxurile textile și va necesita extindere.
Concluziile discuției „Textilele în România”
Directiva nu oferă un model unic de implementare și nu definește ținte concrete, lăsând statelor membre flexibilitatea de a construi propriile sisteme.
Soluțiile nu pot veni exclusiv din zona instituțională, ci trebuie construite în parteneriat cu mediul privat. Reprezentanții Ministerului Mediului și ai Ministerului Economiei au lansat un apel deschis către industrie pentru a contribui cu propuneri concrete, coerente, aplicabile și aliniate realităților din piață.
Implementarea presupune și o schimbare de comportament, atât la nivelul consumatorilor, cât și al întregului lanț economic. Separarea corectă a fluxurilor și respectarea ierarhiei deșeurilor sunt esențiale pentru ca textilele să poată fi reutilizate, reparate sau reciclate eficient.
Colectarea nu poate depinde exclusiv de sistemul public, care nu dispune încă de capacități suficiente de sortare și procesare. Este necesară deschiderea sistemului către mai mulți actori și dezvoltarea unei infrastructuri integrate, pentru a evita blocajele, stocarea sau eliminarea prin incinerare.
Dezvoltarea economiei sociale în viitorul sistem EPR poate contribui la atingerea obiectivelor de mediu, dar mai ales la generarea de impact social real.
