Anticoronavirus - exemple de implicare socială și soluții pentru gestionarea pandemiei

OUG pentru intervenția în cazul atacurilor urșilor lasă decizia la latitudinea politicului de la nivel local

0

Ordonanța de Urgență adoptată ieri de Guvern pentru intervenția de urgență în cazul atacurilor urșilor ridică multe probleme legate atât de fundamentarea ei, cât mai ales de lanțul decizional și de riscurile pe care le pot ridica intervențiile în intravilan pentru populația locală.

Decizia intervenției de urgență trebuie luată de un reprezentant al Ministerului Mediului în teritoriu, precum Garda Forestieră sau Garda de Mediu, și nu de primar sau viceprimar, așa cum este prevăzut în textul Ordonanței de Urgență.

foto credit Thomas Hulik WWF

Având în vedere că ursul este o specie strict protejată, este nevoie de obiectivitate maximă în luarea deciziei de intervenție, dar și de cunoștințe temeinice legate de comportamentul urșilor. În toate țările care se confruntă cu probleme similare, de la Slovacia și până la Canada, aceste decizii sunt luate de persoane cu competență în domeniu.

Este important de semnalat că împușcarea animalului sălbatic în intravilan poate fi periculoasă și nu se practică în nicio altă țară. Soluția agreată peste tot în lume presupune tranchilizarea în localitate și eutanasierea acestuia pe cât posibil în afara acesteia. În acest context, menționăm că majoritatea declarațiilor venite dinspre primari până acum au fost în favoarea intervenției letale, fără a fi luate în calcul măsuri alternative.

Ordonanța de Urgență se fundamentează pe argumente care nu au o susținere reală, precum invocata ineficiență a măsurilor de prevenție, acestea nefiind de fapt aplicate niciodată la scară largă în România. În plus, protocolul de intervenție nu este suficient de bine explicat și poate lăsa loc multor interpretări.

WWF-România a transmis mai multe recomandări de îmbunătățire a acestui act normativ, însă acestea nu au fost luate în calcul. Considerăm astfel că în redactarea Ordonanței nu a existat o consultare reală cu toți factorii interesați.

Suntem de acord că se impune o intervenție în cazurile în care urșii intră în intravilan și reprezintă un pericol real la adresa omului și bunurilor acestuia. Inclusiv UE permite derogări de la statutul de protecție în cazul speciilor precum ursul brun, dacă nu exista o alternativă satisfăcătoare. Însă în România nu a fost aplicat până acum niciun program de prevenire a pagubelor provocate de animalele sălbatice la nivel național.

În fundamentarea precară de altfel a OUG-ului se specifică faptul că montarea de garduri electrice și amplasarea de tomberoane anti-urs nu și-au dovedit eficiența. Suntem curioși câte astfel de sisteme s-au montat și cum au fost întreținute, respectiv gestionate pentru a atinge efectul scontat. Cerem Ministerului Mediului să pună la dispoziție aceste date care să demonstreze scara la care s-a făcut prevenția și, respectiv, ineficiența care este invocată ca argument.

Intervenția graduală poate fi o idee pozitivă, însă depinde cum anume se ia decizia. Pentru fiecare scenariu, se impuneau mai multe explicații. În momentul de față se lasă loc însă interpretarilor. UE a dezvoltat în 2015 un protocol de intervenție, care nu a fost utilizat în cadrul OUG-ului. Toate țările care se confruntă cu astfel de interacțiuni om-urs dețin un astfel de protocol detaliat, care să ajute la evaluarea obiectivă a situației și respectiv luarea celei mai bune decizii.

În textul Ordonanței se mai menționează că fondurile cinegetice cu condiții de habitat favorabil pentru urs dețin efective ce depășesc de 2.8 ori efectivele optime, afirmație care nu este demonstrată științific sau măcar susținut cu argumente solide. Dacă ar fi așa, majoritatea urșilor ar fi subnutriți și într-o stare precară de sănătate, ceea ce nu este cazul.

Fundamentarea OUG-ului ține cont doar de declarațiile gestionarilor fondurilor cinegetice, iar cifrele vehiculate nu au niciun fundament științific sau logic. În plus, constatăm că opinia Academiei Române a fost exclusă total din schemă.

Locuitorii din zonele dens populate de urs au fost încurajați de câteva luni să sune la 112 oricând văd un urs, pentru a aduna apeluri indiferent dacă a fost vorba de o situație de risc sau nu. Din acest punct de vedere, considerăm că a fost pregătit terenul pentru a justifica în acest mod OUG-ul adoptat și fără alte date, respectiv statistici relevante subiectului.

Despre WWF (World Wide Fund for Nature)

Înfiinţată în anul 1961, WWF este una dintre cele mai importante organizaţii internaţionale care derulează proiecte pentru conservarea naturii, în peste 100 de ţări. Misiunea WWF la nivel global este să oprească degradarea mediului înconjurător şi să construiască un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura. Mai multe detalii la: www.wwf.ro.

Despre autor

avatar

Bun venit pe platforma de informație și educație pozitivă, RomâniaPozitivă.ro! Avem pentru tine peste 30 000 de exemple de Bine despre România de la peste 30 de autori și colaboratori încă din 2006. Susținem și programe educaționale în diverse tematici și am lucrat cu aproape 10 000 de participanți în ultimii 20 de ani. La acest cont de autor publicăm articole, comunicate de presă, opinii și imagini pe care le primim de la colaboratori și parteneri, dar selectăm acele date care se potrivesc cu ceea ce dorim să promovăm pe platforma noastră. De Bine despre România.

Comentează

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.