Anticoronavirus - exemple de implicare socială și soluții pentru gestionarea pandemiei

Orașul este al oamenilor și trebuie să rămână al oamenilor. El este un organism viu

0

Într-o lume tot mai grăbită, orașele, parcurile și clădirile devin surse de energie ce joacă un rol foarte important pentru comunitățile lor. Un oraș este un organism viu, care funcționează datorită locuitorilor săi, ce îi dau o dimensiune umană și îl animă.

Arhitect, profesor la Facultatea de Arhitectură „G. M. Cantacuzino” din Iași, președinte al Uniunii Arhitecților din România Filiala Iași – Vaslui și membru în Consiliul Național al Ordinului Arhitecților din România, domnul Dragoș Ciolacu crede că Iașul este acest tip de organism viu, sustenabil și uman, revitalizat prin regenerarea urbană.

Dar, ce este regenerarea urbană și cum de a reușit să dea o altă imagine Iașului? Atunci când vorbim despre regenerarea urbană trebuie să-i înțelegem relevanța în contextul arhitecturii secolului XXI. Acest fenomen este rezultatul îmbinării straturilor istorice, culturale și sociale în orașe cu un trecut urban complex. Pe scurt, regenerarea urbană propune și determină schimbări de reutilizare și reinventare a spațiilor și clădirilor unui oraș. care să răspundă nevoilor actuale ale cetățenilor săi.

Iașul este un exemplu la acest capitol, reușind cu succes să-și pună în evidență patrimoniul istoric bogat în complementaritate cu cerințele locuitorilor săi. Zona centrală a Palatului Culturii este un model pentru punerea în practică a regenerării urbane: se găsesc, la un loc, atât clădiri de birouri, spații de petrecere a timpului liber, zone culturale și posibilități de cumpărături, toate sub numele de Palas Iași.

Într-un interviu pentru România Pozitivă, arhitectul Dragoș Ciolacu vorbește despre principiile regenerării urbane care stau la baza dezvoltării orașelor și cum Iașul a devenit un oraș care pune în valoare patrimoniul istoric prin proiecte de regenerare urbană.

Ce înseamnă pentru dumneavoastră procesul de regenerare urbană și ce rol joacă acesta pentru îmbunătățirea orașelor din România?

Regenerarea urbană este un concept relativ nou, dar ca proces există dintotdeauna. În lume, acum se pune accent pe regenerarea urbană, întrucât este un fenomen bine definit și este atins în mai multe tratate internaționale la care participă și România, precum Strategii Integrate de Dezvoltare Urbană sau Teoria Schimbării, Pactul Verde European, dar și multe altele. În ciuda faptului că suntem incluși în aceste tratate, nu există o strategie națională relevantă construită care să fie pusă în practică. Din cauza acestui lucru, o mare parte din patrimoniul istoric al orașelor din România, precum centrele istorice, au dispărut, fiind înlocuite cu alte construcții care nu contribuie nicicum la regenerarea urbană a orașelor.

În același timp, regenerarea urbană a fost și este în continuare o pârghie politică de dezvoltare și se traduce prin politici urbane care sunt foarte bine construite la nivel european, dar foarte slab implementate în România. Totuși, acțiunile private de regenerare urbană sunt cele care abordează acest fenomen, precum ansamblul Palas Iași, ce a avut un impact semnificativ asupra orașului.

Prin regenerare urbană încercăm să valorificăm ce avem și să aducem la standard modern, respirabil, dacă vorbim despre zona urbană a orașelor. Regenerarea urbană se referă și la zone în care trebuie făcută o schimbare a profilului. Un exemplu bun este Reșita, care are un program foarte interesant de regenerare urbană pentru vechile zone industriale și care încearcă să le remodeleze și să le dea o funcțiune nouă, urbană. Tot declinul acesta industrial pe care îl deplângem poate să aibă și efecte benefice, nu numai în plan ecologic, dar și pentru revitalizarea zonelor urbane.

Cea mai puternică unealtă pentru intervenții de regenerare urbană este P.U.G.-ul (Planul Urbanistic General). La ora actuală, nici Bucureștiul nu are P.U.G., nici Iașul și multe alte orașe mari din România. Mai nou, genul acesta de planificare urbanistică este destul de restrictivă și cu multe constrângeri, nemaifiind o soluție viabilă. Totuși, există și altfel de instrumente și planificări. Personal, am mult mai multă încredere într-o dezvoltare liberă a unui oraș, deoarece un oraș este un organism viu care trebuie să se dezvolte după legile proprii. Desigur, acesta trebuie ținut sub control, dar nu printr-o coordonare rigidă, așa cum face P.U.G.-ul.

Regenerarea urbană este necesară și fudamentală pentru o dezvoltare urbană pe termen lung. Aceasta trebuie să fie incluzivă și durabilă și să se bazeze pe un parteneriat puternic dintre sectorul public și cel privat, generând orașe sustenabile care se pot autoguverna. Acest lucru ține și de o sustenabilitate teritorială, adică locul să dispună de o zonă adiacentă celei urbane care să poată să susțină dezvoltarea zonei metropolitane, fără ca această zonă subdezvoltată să predomine.

Un oraș mare trebuie să fie sustenabil, fiindcă sustenabilitatea este cea care face orașul să funcționeze. Un studiu de caz relevant acestui argument este Iașul, din care oamenii au fugit și s-au mutat într-o zonă semi-urbană, unde s-au construit case și a apărut dezvoltarea. Dacă o zonă metropolitană nu funcționează bine, asistăm la astfel de fenomene. Regenerearea urbană este un element extrem de important pentru un oraș și se poate produce la toate nivelurile, începând de la o simplă reamenajare pe etajeră, până la un întreg ansamblu, ca Palas din zona centrală a Palatului Culturii din Iași.

Care sunt cele mai mari provocări pentru proiectele de regenerare urbană din România?

Marile provocări sunt tendințele epocii, marxismul, în primul rând. În al doilea rând, educația. Trebuie să ne reeducăm în sensul adoptării respectului față de spațiul public. Acesta este al tuturor, motiv pentru care cu toții trebuie să-l respectăm. După revoluție, s-a diminuat acest deziderat, deoarece a apărut proprietatea privată și fiecare a intrat în posesia propriului spațiu. Acest lucru dăunează foarte mult și generațiile care vin ar trebui să fie educate în a avea respect față de spațiul public.

Înainte și după revoluție s-a format o mobilitate forțată a oamenilor care s-au mutat din mediul rural în cel urban. A te comporta urban nu se învață de pe o zi pe alta și nu este suficient să stai la bloc ca să zici că ești orășean. Lucrurile au fost destul de dramatice și acum asistăm la o mișcare în sens invers, adică oamenii părăsesc orașul și se duc către zonele rurale, dar din alte motive decât cele impuse de regimul comunist.

În al treilea rând, este vorba despre mobilitate în spațiul urban. O nouă direcție este de a da orașelor dimensiunea umană, adică un oraș nu trebuie să mai fie al mașinilor. Orașele sunt ale oamenilor și cu cât faci străzi mai mari și mai aerisite, se urâțește orașul și vin și mai multe mașini. Marea provocare este să trecem de la mentalitatea conform căreia utilizăm constant mașina, la o mentalitate urbană care înseamnă că ne putem deplasa pe jos, cu bicicleta sau cu mijloacele de transport în comun. Orașul este al oamenilor și trebuie să rămână al oamenilor; el este un organism viu.

În al patrulea rând, este vorba și despre sustenabilitatea socială, cu clase sociale care să corespundă unui mediu urban. Aglomerația reprezintă rezultatul unei grave lipse de mobilitate sau de mijloacelor de transport sustenabile care să nu ducă la blocaj. Există un studiu care arată că pe același segment de stradă, care este exclusiv făcut pentru mașini, se pot deplasa cam 10.000 de oameni pe oră, iar dacă deplasarea se face cu bicicleta, atunci se pot deplasa 20.000 oameni.

Cum a devenit Iașul un oraș-reper pentru România în ceea ce privește proiectele de regenerare urbană?

Prin ansamblul Palas, care, la început, nu era folosit la potențialul maxim. Acesta este situat pe perimentrul vechii Curți Domnenești, Palatului Culturii și de jur împrejur s-a făcut această intervenție. În acest tip de ansamblu se găsește tot ce își poate dori un locuitor al orașului: spații de petrecere a timpului liber, magazine, clădiri de birouri, dar și oportunități culturale.

Acest ansamblu contribuie foarte mult la revigorarea zonei adiacente, deoarece se extinde. Este greu să găsești o suprafață în care intervenția să fie importantă, chiar și așa, este un model care începe să iradieze din centru. Se va dezvolta și Palas Campus, care merge pe același principiu și, cu timpul, vor veni și alți investitori. Palas este un model de regenerare urbană care se autoguvernează. Centrul vechi este foarte valoros din punct de vedere al patrimoniului, motiv pentru care trebuie făcute intervenții și modificări contemporane asupra acestuia, fiindcă orașul este într-o permanentă stratificare istorică.

Cum se pot valorifica și promova clădirile din patrimoniul istoric al orașului Iași?

Clădirile din patrimoniul istoric al orașului Iași se pot valorifica și promova prin refuncționalizare. Pentru clădirile de patrimoniu este necesar să le oferim o altă funcțiune. O funcțiune la care să aibă acces toată lumea, deoarece este și o formă de educație. În acest fel, oamenii intră în contact cu istoria și o asimilează prin intermediul acestor clădiri de patrimoniu. Este important ca aceste imobile istorice să rămână vizibile tuturor, dacă ele vor fi îngrădite de garduri înalte și nu se mai poate vedea nimic, atunci acestea nu pot să mai participe la procesul de regenerare urbană.

Ce ar putea face mai bine comunitatea de experți din Iași – de la arhitecți, până la urbaniști pentru ca orașul să se dezvolte în continuare?

Arhitecții și urbaniștii au o mare responsabilitate în ceea ce privește dezvoltarea Iașului în continuare. Ar trebui, în primul rând, să fie uniți, lucru care se petrecere în cadrul unei uniuni de breaslă în care există această conștiință. Trebuie să acționeze coerent, să militeze, trebuie să se implice foarte mult și în politică și în decizii politice, dar și în societatea civilă. De asemenea, trebuie să practice un urbanism participativ, fiincă totul se reduce la viață, spațiu și clădiri. Un alt lucru important care se poate face este munca probono. Atâta timp cât ne place ce facem și iubim locul în care locuim, putem participa activ la dezvoltarea și continuitatea acestuia.

Despre autor

avatar

Bun venit pe platforma de informație și educație pozitivă, RomâniaPozitivă.ro! Avem pentru tine peste 30 000 de exemple de Bine despre România de la peste 30 de autori și colaboratori încă din 2006. Susținem și programe educaționale în diverse tematici și am lucrat cu aproape 10 000 de participanți în ultimii 20 de ani. La acest cont de autor publicăm articole, comunicate de presă, opinii și imagini pe care le primim de la colaboratori și parteneri, dar selectăm acele date care se potrivesc cu ceea ce dorim să promovăm pe platforma noastră. De Bine despre România.

Comentează

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.