Anticoronavirus - exemple de implicare socială și soluții pentru gestionarea pandemiei

Legea offshore – scrisoare deschisă a societății civile

0

România nu are pregătit un cadru legislativ solid care să vizeze protecția mediului în cazul unor accidente majore la operațiunile petroliere din Marea Neagră

Stimați inițiatori ai modificării legii offshore:

Ciucă Nicolae-Ionel – senator PNL,

Ciolacu Ion-Marcel – deputat PSD,

Kelemen Hunor – deputat UDMR,

Pambuccian Varujan – deputat UAR (minoritãti),

Popescu Virgil-Daniel – deputat PNL,

Stimați reprezentanți ai Parlamentului României,

Organizațiile Greenpeace România, Bankwatch România, 2Celsius, WWF România și Comunitatea Declic trag un semnal de alarmă cu privire la pericolele majore de mediu aduse de propunerile legislative din Parlamentul României pentru dezvoltarea şi exploatarea gazelor din Marea Neagră.

Vă solicităm ca, în calitate de inițiatori ai propunerii de modificare și completare a legii offshore, să organizați o dezbatere extinsă cu societatea civilă și să prezentați public o analiză a impactului pe care îl va avea adoptarea proiectului de exploatare a gazelor fosile din Marea Neagră asupra mediului, economiei și obiectivului de neutralitate climatică, asumat de România prin Acordul de la Paris.

The sun sets behind Total’s Culzean Platforms located in the Culzean Field. Culzean is a gas condensate field located in the British North Sea, 230 kilometres off the coast of Aberdeen.
Die Sonne geht hinter den von Total betriebenen Culzean-Plattformen unter. Die Plattformen stehen im Culzean Feld, einem Gaskondensatfeld in der britischen Nordsee, etwa 230 Kilometer vor der Küste von Aberdeen entfernt.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii offshore și propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.165/2016 privind siguranța operațiunilor petroliere offshore sunt în plin proces legislativ și au fost adoptate în plenul Senatului, iar acum merg spre dezbatere şi adoptare în Camera Deputaţilor.

Aceste propuneri au nevoie de o dezbatere extinsă, cu implicarea publicul larg, în care să fie prezentate riscurile de mediu, precum producerea unui accident major și limitarea consecințelor unor astfel de accidente care vizează operațiunile petroliere și gaziere în zonele din Marea Neagră.

  • În timp ce legea offshore se concentrează în principal pe prevederile financiare, fiscale și comerciale, România are nevoie și de un cadru ce vizează protecția mediului și siguranța operațiunilor offshore. Deși acest cadru există prin legea privind siguranța operațiunilor petroliere offshore, transpusă în 2016, în prezent România se află în procedura de infringement INFR(2021)2150 pentru că nu a transpus corect în legislația națională anumite prevederi ale Directivei privind siguranța activităților offshore (Directiva 2013/30/UE). În această directivă, UE a pus în aplicare un set de norme menite să contribuie la prevenirea accidentelor și la asigurarea unei reacții prompte și eficiente în cazul producerii unor astfel de accidente. România trebuie să se asigure că operatorii sunt bine finanțați, dispun de expertiză tehnică necesară și au la dispoziție resurse care să poată fi utilizate atunci când este necesar. De asemenea, trebuie instituită o autoritate independentă pentru a asigura respectarea cerințelor de siguranță, precum și un sistem adecvat de gestionare a cererilor de despăgubire în caz de accident. Această legislație trebuie să facă companiile pe deplin răspunzătoare de daunele ecologice cauzate speciilor și habitatelor naturale protejate, dar și a unor posibile riscuri geologice (seismice) în cazul în care nu este realizată o analiză a ecosistemului submarin. Accidentele majore legate de operaţiunile petroliere și gaziere offshore pot avea consecinţe devastatoare şi ireversibile asupra mediului marin şi de coastă, dar şi efecte negative semnificative asupra activităţilor economice de coastă, precum turismul de pe litoralul românesc.

  • Raportul IPCC “Schimbările climatice 2022: impacturi, adaptare și vulnerabilitate” semnalează încă o dată daunele semnificative cauzate de schimbările climatice aflate deja în desfășurare accelerată de zeci de ani, care au impact asupra comunităților de pe tot globul, inclusiv prin creșterea nivelului mării, inundații, secetă, furtuni, incendii și foamete. Mai multe investiții în combustibili fosili și infrastructura aferentă vor crește atât nivelul poluării, cât și pe cel al emisiilor de gaze cu efect de seră și nu vor servi decât la agravarea acestor impacturi. Numeroase studii au arătat că orice investiție nouă în aprovizionarea cu combustibili fosili va face imposibilă atingerea obiectivului de limitare a creșterii temperaturii medii globale la cel mult 1,5 grade Celsius, așa cum prevede Acordul de la Paris.

  • Criza prețului la energie este resimțită în mod disproporționat de gospodăriile cu venituri mici și moderate, dintre care cele mai multe sunt blocate în dependența de gazele fosile. Având în vedere că prețurile la energie par să rămână volatile în anii următori, precum și faptul că este probabil că emisiile de gaze cu efect de seră (GES) să fie taxate mult mai puternic conform noi scheme UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), demararea unor astfel de proiecte de exploatare a gazelor din Marea Neagră ar putea însemna adâncirea românilor în sărăcie energetică. Sumele datorate ca impozit asupra veniturilor suplimentare de către companiile implicate în exploatarea gazelor, vor fi investite de către România în extinderea rețelei de distribuție și a racordărilor la rețea, fapt ce blochează și mai mulți români în dependența de gaze. România trebuie să prioritizeze reducerea consumului de gaze, iar acest lucru ar trebui făcut în timp ce se iau toate măsurile necesare pentru a sprijini gospodăriile vulnerabile în fața prețurilor mai mari la energie. Într-o lume în care tehnologia necesară tranziției energetice este disponibilă de multe decenii, autoritățile trebuie să ofere suport și acces la servicii energetice pentru toți. În același timp, România trebuie să se asigure că își îndeplinește angajamentele climatice luate și să-și reducă emisiile de gaze cu efect de seră. Altfel, ne vom confrunta cu efecte climatice devastatoare, excesul de carbon afectând toate formele de viață și reprezentând cauza principală a încălzirii climatice pe întregul glob.

  • Creșterea energiei regenerabile pe termen lung ajută la reducerea dependenței de gazele fosile. Aceasta este prima și una dintre cele mai importante soluții. În orice caz, capacitățile de energie regenerabilă pot fi construite mai rapid și la un cost mult mai mic în comparație cu capacitățile noi de generare a energiei din gaze fosile. În Comunicarea Repower EU, factorii de decizie europeni și-au luat angajamentul deja că vor permite procese mai rapide de autorizare pentru noile proiecte de energie regenerabilă. România are un potențial uriaș de energie eoliană offshore, dar legislația aferentă nu există și nici nu se fac eforturi pentru deblocarea situației. Eolienele din Marea Neagră ar putea genera atât de multă energie cât producem acum în toate centralele electrice din țară.

  • Investițiile în eficiența energetică sunt măsuri importante pe termen scurt pentru că reduc cererea de energie în timpul tranziției la sursele regenerabile. Pot ajuta la reconstruirea economiilor mai verzi și competitive. Și, bineînțeles, eficiența energetică, alături de furnizarea de energie curată, vor reduce sărăcia și poluarea aerului, vor stimula activitatea industrială și vor oferi multe alte beneficii sociale.

Un plan pentru a reduce consumul de gaze fosile trebuie să fie prioritatea energetică zero a României în acest moment. Vă solicităm să organizați o dezbatere extinsă cu societatea civilă și să prezentați public o analiză a impactului pe care îl va avea adoptarea proiectului de exploatare a gazelor fosile din Marea Neagră asupra mediului, economiei și climei.

Alin Tănase, Greenpeace România
Nicoleta Petrică, Bankwatch România
Mihai Stoica, 2Celsius România
Mihai Constantin, WWF România
Cătălina Hopârteanu, Comunitatea Declic

Despre autor

avatar

Bun venit pe platforma de informație și educație pozitivă, RomâniaPozitivă.ro! Avem pentru tine peste 40 000 de exemple de Bine despre România de la peste 30 de autori și colaboratori încă din 2006. Susținem și programe educaționale în diverse tematici și am lucrat cu peste 10 000 de participanți în ultimii 20 de ani. La acest cont de autor publicăm articole, comunicate de presă, opinii și imagini pe care le primim de la colaboratori și parteneri, dar selectăm acele date care se potrivesc cu ceea ce dorim să promovăm pe platforma noastră. De Bine despre România.

Comentează

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.