Anticoronavirus - exemple de implicare socială și soluții pentru gestionarea pandemiei

„Harpsichord or not”  

0

Joi, 5 August 2021, ora 19.  

Sala Coloanelor – Hanul Gabroveni (ARCUB) 

Joi, 5 august 2021, de la ora 19, Sala Coloanelor din Hanul Gabroveni (sediul ARCUB) va  găzdui concertul Harpsichord or not

 

„Harpsichord or not“ este un concept original dedicat, în special, publicului atras de  muzica pentru clavecin. Recitalul propune o incursiune în universul lui J. Ph. Rameau (poate  cel mai relevant compozitor al Barocului muzical francez târziu). Mai precis în lumea  transcripțiilor sale pentru clavecin. Recitalul evocă, într-o manieră inedită, figura marcantă a  lui J. Ph. Rameau, cel care a îmbinat în mod perfect muzica pentru clavecin și creația de operă,  într-o adevărată galerie de personaje și caractere și care abordează clavecinul din perspectivă  solistică. 

Program: 

Jean Philippe Rameau (1683 – 1764): 

Din colecția Nouvelles Suites de Pièces de Clavecin 1728: 

– Din Suite en la: Allemande – Courante – Sarabande – La Triomphante – Din Suite en sol: Les Tricotets – L`Indifferente – Menuet I – Menuet II – Menuet I – Les Sauvages Din colecțiile Pièces de Clavecin en Concerts / Cinq Pièces 1741: 

– 1er Concert: La Coulicam – La Livri. Rondeau Gracieux – La Vézinet 

Din colecțiile Les Indes Galantes – Ballet reduit à quatre grands concerts,  – Din 1er Concert: Entrée des quatre nations dans la Cour d’Hébé – Air polonois – Musette en  rondeau – 1er Menuet – 2e Menuet – 1er Menuet 

Din colecțiile Pièces de Clavecin en Concerts 1741 / Cinq Pièces 1741: 

– 4e Concert: La Pantomime – L`Indiscrète. Rondeau – La Rameau 

La Dauphine 1747 

Concertul este organizat de Asociația Antiqva, în parteneriat cu Institutul Cultural  Român, cu sprijinul ARCUB (Centrul Cultural al Municipiului București) și beneficiază de  susținerea Aqua Carpatica și Domeniile Sâmburești.  

Participarea este liberă (cu rezervarea prealabilă a locurilor, prin mesaj), în limita  locurilor disponibile și cu respectarea normelor legale în vigoare (Ordinul nr. 3186/1184/2021  al min. Culturii comun cu min. Sănătății). Pe durata concertului, purtarea măștii de protecție  este obligatorie. 

Concertul este susținut de clavecinista Raluca Enea. 

Raluca Enea s-a născut în Bacău. Este absolventă a Universităţii Naţionale de Muzică  din Bucureşti – secțiile Pedagogie instrumentală – pian și Interpretare muzicală- clavecin, la  clasa profesoarei Ogneanca Lefterescu. Din anul 2005 și-a continuat studiile de clavecin în  Germania, sub îndrumarea profesorilor Harald Hoeren, Glen Wilson şi Ketil Haugsand, la  Hochschule für Musik und Darstellende Kunst Frankfurt am Main și Würzburg şi Hochschule 

für Musik und Tanz Köln. În cadrul studiilor din Germania, specializările principale au fost  clavecin și basso continuo, în cadrul secției HIP (Historische Interpretationspraxis – interpretare istorică, muzică de cameră, sisteme de acordaj istoric, improvizație, sintaxă și  retorică muzicală). Raluca a obținut nota maximă la recitalul solo de la finalul studiilor de  master (Hochschule für Musik und Darstellende Kunst Frankfurt am Main) iar tema lucrării de  dizertație a fost ”Follia among the ternary dances of the Baroque suite”.  

La HfMDK Frankfurt, Raluca a fost clavecinist-corepetitor la clasa de vioară a  profesoarei Petra Müllejans (Konzertmeisterin Freiburger Barockorchester). A urmat cursuri  de perfecţionare susţinute de Menno van Delft (Olanda), Frédérick Haas (Belgia), Malcolm  Bilson (SUA), Ketil Haugsand (Norvegia), cursurile Academiei din Sablé, sub îndrumarea  profesorilor Françoise Lengellé şi Howard Crook (clavecin şi canto baroc) și cursuri de muzică  de cameră cu Jan de Winne, Marcel Ponseele și Hervé Douchy (Belgia). Raluca este doctor al  Universității Naționale de Muzică București, cu teza „Creația pentru clavecin a lui Jean Philippe  Rameau: erudiție, inspirație, viziune” elaborată sub îndrumarea Prof. Univ. Dr. Dana Borșan. 

Raluca a susţinut concerte în România, Germania, Israel, Norvegia, Ungaria, Franța.  Între cele mai importante proiecte concertistice desfășurate se numără cele patru integrale de  lucrări: J. Ph. Rameau – „Pièces de Clavecin en Concerts” desfășurată în compania  instrumentiștilor Melinda Béres – vioară barocă și Szilárd Chereji – viola da gamba, J. S. Bach  – „Sonatele pentru violoncel și clavecin obligat”, proiect desfășurat în compania violoncelistului  Eugen – Bogdan Popa, A. Corelli – Sonate pentru vioară și basso continuo, Op. 5, J. S. Bach – Integrala Sonatelor pentru vioară și clavecin obligat, BWV 1014 – 1019 (ultimele două susținute  în companiei violonistei Melinda Béres) și J. S. Bach – Concertele pentru două clavecine și  orchestră de coarde, BWV 1060 – 1062, proiect susținut în compania organistului Steffen  Schlandt și a Ansamblului Codex. 

Raluca este lect. dr. la clasa de clavecin a Universității Transilvania Brașov iar când nu  predă sau nu cântă la clavecin, Raluca este artist liric al Filarmonicii „G. Enescu” Bucureşti și  director artistic al Festivalului de Muzică Veche București (din anul 2006). Coordonează  proiectele educative și de formare în domeniul muzicii vechi susținute de Asociația Culturală  Antiqva în România şi este, în permanenţă, mama Letiției și a lui Petru. 

Transcripțiile reprezintă un domeniu de larg interes în epoca Barocului muzical  european. Ele au fost adesea utilizate în creațiile unor importanți compozitori precum J. S.  Bach, A. Vivaldi, F. Geminiani, J. Ph. Rameau, G. Fr. Haendel, și mulți alții. Fenomenul s-a  manifestat din mai multe direcții și a constituit întotdeauna un domeniu fascinant, atât din  perspectiva compoziției cât și din cea interpretării. 

Departe de a fi considerate „plagiat”, transcripțiile muzicale fac parte fie din genurile  solistice – cum ar fi piesele pentru instrument solo sau genul de concert instrumental (cu unul  sau mai mulți soliști) – fie din genurile caracteristice ansamblurilor instrumentale sau vocal instrumentale, în acest caz referindu-se la muzica de cameră sau la cea orchestrală. Ca sursă de  inspirație, transcripțiile pot fi preluate din propria creație și transpuse pentru alt tip de  ansamblu sau instrument sau pot fi preluate din creațiile altor autori și transformate conform  propriului stil al „noului autor” sau ținând cont de noua orchestrație, având întotdeauna o doză  de originalitate. 

În cazul lui Jean-Philippe Rameau, transcripțiile se referă, aproape exclusiv, la propriile  lucrări. Ele sunt bidirecționale și se manfiestă în toate cele trei domenii abordate de autor pe  parcursul creației: muzica pentru clavecin solo, muzica pentru ansambluri camerale și muzica  de operă. Putem vorbi, chiar, despre un fel de „rețea” cu fire conectate în toate cele trei domenii  de compoziție, din moment ce întâlnim frecvent piese compuse inițial pentru clavecin solo și  orchestrate ulterior în operele compuse în a doua parte a creației sau numeroase piese camerale  sau orchestrale, transcrise de autor pentru clavecin solo. Mai mult decât atât, se pare că Rameau  avea o pasiune pentru domeniul transcripțiilor. Dovezi în sprijinul acestei afirmații sunt  indicațiile pe care compzitorul le plasează în prefața colecției „Pièces de Clavecin en Concerts” 

  1. Acestea se referă exact la modul în care el a transcris cele „Cinq Pièces” 1741, pentru clavecin solo pornind de la piese din cadrul colecției inițiale și încurajează interpreții să realizeze ei înșiși transcripții ale pieselor lui. 

Fie că au fost scrise pentru clavecin solo sau nu, piesele lui Rameau ne transpun în  atmosfera elegantă și rafinată de la curtea regală a Franței secolului al XVIII-lea, într-un carusel  de dansuri, personaje, stări și caractere. 

 

Despre autor

avatar

Bun venit pe platforma de informație și educație pozitivă, RomâniaPozitivă.ro! Avem pentru tine peste 40 000 de exemple de Bine despre România de la peste 30 de autori și colaboratori încă din 2006. Susținem și programe educaționale în diverse tematici și am lucrat cu peste 10 000 de participanți în ultimii 20 de ani. La acest cont de autor publicăm articole, comunicate de presă, opinii și imagini pe care le primim de la colaboratori și parteneri, dar selectăm acele date care se potrivesc cu ceea ce dorim să promovăm pe platforma noastră. De Bine despre România.

Comentează

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.