Subfinanțarea sistemului de educație are consecințe dezastruoase pentru elevii vulnerabili

0

Pe 28 septembrie 2022, Federația Coaliția pentru Educație alături de Organizația Umanitară CONCORDIA au lansat raportul “Finanțarea publică pentru accesul copiilor în dificultate la un învățământ de calitate” și au organizat o masă rotunsă pe această temă la Hotel Marshal Garden din București. La evenimentul organizat în format hibrid au participat expertul în politici publice Cezar Hâj, Victor Drugă, specialist în educație din partea UNICEF Romania, Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educație și președinta Coaliției pentru Educație, Diana Certan.

Cezar Hâj a prezentat concluziile și recomandările oferite în raportului, elaborat în cadrul proiectului “Education includes opportunities” implementat de către Organizatia Umanitară CONCORDIA în perioada 1/07/2020 – 30/06/2022. Documentul a pornit pe o analiză a situației din județul Dâmbovița, care cuprinde principalele tipuri de finanțare de care beneficiază unitățile de învățământ preuniversitar, cu accent asupra creșterii accesului la educație a copiilor aflați în dificultate. De asemenea, prezintă și o analiză privind eficiența măsurilor privind susținerea copiilor în risc de abandon care fundamentează o serie de recomandări de politici publice.

Lansarea raportului are loc și în contextul propunerilor legislative din noua lege a educației. Din păcate, discutăm foarte mult despre educație, fără însă să includem, într-un mod coerent, și elementul esențial: finanțarea ei. Fie că vorbim despre programele naționale, fie că vorbim despre finanțarea unităților de învățământ, există o singură informație care trebuie reținută: România cheltuie, alături de Irlanda, cel mai puțin pentru educație dintre toate statele UE”, a atras atenția Diana Certan, președinta Coaliției pentru Educație și moderatoarea evenimentului.

Slaba finanțare a sistemului de învățământ are efecte dezastroase pentru copiii din mediile vulnerabile. Conform ultimului Raport de țară publicat de Comisia Europeană în 2022, elevii din mediile dezavantajate sunt în urma celor din mediile avantajate cu doi ani și jumătate. Mai mult, o treime dintre copiii de etnie romă, cu vârste între 3 și 6 ani, nu sunt înregistrați în programele de educație timpurie. România are o rată de abandon școlar de 23,3%, comparativ cu media europeană care este de doar 9%.

În cadrul Coaliției pentru Educație, am început să ne uităm foarte atent la cine și cum a cercetat domeniul finanțării în educație. Sunt foarte puține studii legate de acest subiect, iar unul dintre motive poate fi și faptul că datele necesare sunt colectate din două sisteme care nu sunt deloc corelate, Forexebug și SIIIR. Desigur, nefiind studii în acest domeniu, multe dintre propunerile de politici publice în educație nu sunt fundamentate pe cercetări și rapoarte, deci nu au elementul esențial implementării. Sperăm ca raportul oferit de Cezar Hâj să fie lecturat și utilizat de toți cei interesați”, a spus Diana Certan.

Printre concluziile raportului “Finanțarea publică pentru accesul copiilor în dificultate la un învățământ de calitate” menționăm:

Învățământul preuniversitar rămâne subfinanțat;

Sistemul de finanțare nu răspunde suficient nevoilor din sistemul de educație;

Mecanismele de redistribuire sunt neclare, netransparente;

Sistem insuficient dezvoltat de colectare și analiză a datelor privind finanțarea educației.

Din punctul meu de vedere, descentralizarea învățământului preuniversitar a eșuat, deoarece Unitățile Administrativ Teritoriale mici nu au capacitatea financiară de a susține învățământul preuniversitar. Logica descentralizării era să transfere din responsabilitatea statului către autoritățile locale, iar autoritățile locale, având o anumită autonomie, să contribuie la dezvoltarea învățământului preuniversitar, dezvoltând servicii la firul ierbii. Avem nevoie de o reorganizare a întregului sistem administrativ, adică fuziuni de orașe, de regiuni, de o reorganizare administrativă. Fără ea, problemele vor persista.” – Cezar Hâj, expert în politici publice.

La finalul raportului, Cezar Hâj oferă și o serie de recomandări:

Adaptarea formulei de finanțare care să corespundă nevoilor din sistem;

Regândirea sistemului de alocare a burselor pentru elevi;

Alocarea costului standard per elev diferențiat pentru formarea profesională a profesorilor;

Cresterea alocării pentru programele sociale „bursa profesională” și „bani de liceu” ;

Creșterea venitului minim brut pe membru de familie din cadrul programului Euro 200 concomitent cu creșterea valorii alocate pentru achiziția de calculatoare/tablete/laptop-uri;

Implementarea unui program național privind internatele și cantinele din învățământul preuniversitar;

Îmbunătățirea legislației privind guvernanța din sistemul de învățământ preuniversitar.

Participanții au apreciat că modalitatea de finanțare actuală a sistemului de învățământ preuniversitar nu răspunde suficient nevoilor din sistem. Mecanismele de redistribuire financiară sunt neclare și lipsite de transparență, fapt care afectează în mod negativ motivația școlilor de a economisi resurse, în special în cazul unităților de învățământ din medii dezavantajate. Acestea au posibilități foarte reduse și nu pot asigura resursele suplimentare necesare pentru intervenții care să asigure șanse egale copiilor aflați în situații de risc pe care-i școlarizează.

Victor Drugă, specialist educație din partea UNICEF Romania a explicat că, în cadrul parteneriatului dintre UNICEF România și Federația Coaliția pentru Educație, a fost realizată o expertiză cu privire la impactul financiar al măsurilor propuse prin noile proiecte de lege. Astfel, în condițiile modificării raportului între cheltuieli salariale și bunuri și servicii la 80%/20%, în cadrul finanțării de bază, și al creșterii bugetului alocat educației la 15% din bugetul general consolidat, impactul financiar ar fi pe scurt următorul:

De la o cheltuială medie cu salariile din finanțarea de bază pe elev de 6.078 Lei în 2022 s-ar putea ajunge la o valoare de 13.928 Lei în 2023 și 14.780 Lei în 2024.

De la o cheltuială medie cu bunurile și serviciile din finanțarea de bază pe elev de 462 Lei în 2022 s-ar putea ajunge la o valoare de 3.482 Lei în 2023 și 3.695 Lei în 2024.

În ultima perioadă, Ministerul Educației s-a aplecat cu o mare atenție asupra problemelor sociale ale elevilor, însă vă reamintesc că misiunea noastră principală este să furnizăm educație. Dacă am încerca să definim proiectele de legi printr-un cuvânt cheie, cred că acesta ar fi Echitate. În momentul de față, acum când discutăm despre funcționarea sistemului, dacă mă gândesc la măsurile cu caracter social, nu putem să nu observăm că diversitatea acestora și numărul de beneficiari este mai mare decât oricând”, Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației.

Raportul “Finanțarea publică pentru accesul copiilor în dificultate la un învățământ de calitate” este disponibil pe site-ul Coaliției pentru Educație (https://coalitiaedu.ro/evenimente/comunicat-finantarea-invatamantului-preuniversitar/), iar înregistrarea evenimentului de lansare este disponibilă aici: https://youtu.be/NYk1GzPq8Og.

***

Coaliția pentru Educație:

Fondată în 2015, Coaliția pentru Educație reunește 17 organizații neguvernamentale active în domeniul educației: Asociația Umanitară CONCORDIA, Roma Education Fund, United Way România, SOS Satele Copiilor, Școala de Valori, Fundația Noi Orizonturi, Teach for Romania, ARDOR, Asociația Română de Literație, C4C, Asociația Aproape de Tineri, Asociația ROI, Questfield, REPER 21, Tineri pentru Tineri, Institutul pentru Dezvoltarea Evaluării în Educație, Asociația Un Strop de Fericire. Prin manifestul său, Coaliția susține dezvoltarea școlii în care fiecare copil vrea și poate să își împlinească potențialul.Informații suplimentare despre Coaliția despre Educație se găsesc pe site-ul organizației: http://coalitiaedu.ro/.

Despre autor

avatar

Bun venit pe platforma de informație și educație pozitivă, RomâniaPozitivă.ro! Avem pentru tine peste 40 000 de exemple de Bine despre România de la peste 30 de autori și colaboratori încă din 2006. Susținem și programe educaționale în diverse tematici și am lucrat cu peste 10 000 de participanți în ultimii 20 de ani. La acest cont de autor publicăm articole, comunicate de presă, opinii și imagini pe care le primim de la colaboratori și parteneri, dar selectăm acele date care se potrivesc cu ceea ce dorim să promovăm pe platforma noastră. De Bine despre România.

Comentează

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.