Societatea civilă și specialiștii cer ca statul să-și schimbe radical abordarea față de patrimoniul cultural

Organizațiile neguvernamentale și profesioniștii implicați în conservarea patrimoniului cultural vor ca statul român să-și schimbe radical modul de elaborare și implementare a politicilor publice în acest domeniu. 

Concluzia a reieșit din discuțiile care au avut loc sâmbătă, 5 octombrie 2024, când acești actori s-au reunit în premieră la București, într-o masă rotundă, în marja Summitului European al Patrimoniului Cultural din 6-8 octombrie, pentru a discuta experiențele avute în proiectele lor și pentru a agrea prioritățile comune de acțiune pentru protejarea patrimoniului cultural din România. 

În cadrul consultării au fost conturate cel puțin cinci acțiuni imediate care să ghideze modul în care autoritățile române ar trebui să-și schimbe abordarea, pentru a asigura cu adevărat protejarea și conservarea patrimoniului cultural din România: a) adoptarea și implementarea standardelor de calitate de la nivel european pentru toate intervențiile în domeniul patrimoniului, fie că e vorba de investiții publice sau private;  b) includerea obligatorie a unor evaluări de impact asupra mediului în cazul demolării unor clădiri istorice; c) crearea de grupuri de lucru interdisciplinare pentru a revizui și actualiza reglementările cu privire la riscul seismic al clădirilor istorice; d) inițierea de proiecte pilot pentru regenerările urbane de succes a unor situri de patrimoniu, pentru a fi scalate la nivel național; e) înființarea de școli profesionale pentru specialiștii în construcții de patrimoniu, în colaborare cu actori internaționali recunoscuți. 

Solicitările și principiile prioritare de acțiune vor fi incluse într-un Manifest pentru protejarea patrimoniului cultural din România, care va fi prezentat în forma sa finală la Agora politicilor publice, care se va desfășura în cadrul Summitului European pentru Patrimoniu Cultural, marți 8 octombrie. Participanții la masa rotundă de azi au agreat ca până luni seara să continue să facă propuneri pe conținutul Manifestului, iar apoi să-l semneze. Este pentru prima oară când societatea civilă implicată în protejarea patrimoniului, mediul universitar și specialiști în domeniu se unesc pentru a lua o poziție comună cu privire la politicile publice pe care România ar trebui să le adopte.

“Un punct cheie în discuția de azi a fost că este vital ca statul român să-și modernizeze abordarea față de patrimoniul cultural, ca să reușim să salvăm și să valorificăm în interesul public moștenirea istoriei noastre comune. Participanții au punctat problemele și frânele care vin din faptul că politicile publice ale României nu răspund nevoilor de pe teren. Iar asta duce la distrugerea patrimoniului, împiedică sau înrăutățește intervențiile de salvare și conservare a patrimoniului cultural. Pornind de la o viziune comună și de la experiența participanților, vom include în Manifestul pentru protejarea patrimoniului cultural din România recomandări prioritare pentru autoritățile române, iar apoi vom începe să le promovăm, la nivel național, local și european. Pentru că solicităm statului român transparență și participare publică în elaborarea politicilor publice, dorim să oferim un exemplu de transparență și colaborare în acest sens. Manifestul este elaborat pe baza unei consultări la care au fost invitate să participe peste 70 de organizații, reprezentând mediul asociativ, organizații profesionale, furnizori de educație formală și informală și instituții publice. Procesul consultativ se va încheia luni seara”,  a declarat Ștefan Bâlici, președintele Ordinului Arhitecților din România.

Un număr de 38 de organizații specializate în protejarea patrimoniului s-au înscris la eveniment, la care au mai participat și reprezentanți ai organizațiilor profesionale din domeniu, ai unor instituții publice, universități și organizații neguvernamentale care sunt interesate de subiect. În total peste 70 de organizații și instituții au luat parte la eveniment. Participanții doresc să continue acest proces de coordonare a actorilor în domeniu.

În partea a doua a zilei, tineri specialiști în patrimoniu cultural au discutat despre diversele provocări, resurse și bune practici cu care se confruntă la nivel european. Printre subiecte, recrutarea tinerilor ca să lucreze în acest domeniu, digitalizarea, traficul ilegal de lucrări de artă, implicarea tinerilor cu rol de leadership, etc. Discuțiile au avut loc în cadrul Youth Forum, un alt eveniment în marja Summitului European al Patrimoniului.

Bucureștiul devine capitala europeană a patrimoniului european cu ocazia Summitului European al Patrimoniului Cultural, organizat de rețeaua Europa Nostra, cu sprijinul Uniunii Europene, al Ministerului Culturii și al Primăriei Generale a Capitalei și sub patronajul Președintelui României.  Cei mai buni profesioniștii din domeniu de la nivel european vor discuta prioritățile de politici publice la nivelul UE pentru perioada următoare și vor celebra cele mai bune proiecte de conservare a patrimoniului construit, care au câștigat competiția pentru Premiile Europene pentru Patrimoniu / Premiile Europa Nostra. Printre cele mai bune 26 proiecte de conservare a patrimoniului premiate în acest an se află și două din România (Biserica Săsească din Alma Vii și Biserica Sfântului Mihail, Cluj-Napoca).

Europa Nostra

Europa Nostra este vocea europeană a societății civile care se angajează să protejeze și să promoveze patrimoniul cultural și natural. Este o federație pan-europeană de ONG-uri din domeniul patrimoniului, susținută de o rețea largă de organisme publice, companii private și persoane fizice, acoperind peste 40 de țări. Este cea mai mare și cea mai reprezentativă rețea de patrimoniu din Europa, menținând relații strânse cu Uniunea Europeană, Consiliul Europei, UNESCO și alte organisme internaționale. Fondată în 1963, Europa Nostra și-a sărbătorit anul trecut cea de-a 60-a aniversare.

Europa Nostra militează pentru salvarea monumentelor, siturilor și peisajelor europene aflate în pericol de dispariție, în special prin intermediul Programului 7 Most Endangered. Rețeaua celebrează și diseminează excelența prin intermediul Premiilor Europene pentru Patrimoniu / Premiilor Europa Nostra. Europa Nostra contribuie, în mod activ, la definirea și punerea în aplicare a strategiilor și politicilor europene legate de patrimoniu printr-un dialog participativ cu instituțiile europene și prin coordonarea Alianței Europene a Patrimoniului. 

Europa Nostra conduce consorțiul european selectat de Comisia Europeană pentru a gestiona proiectul pilot European Heritage Hub (2023-2025). Este, de asemenea, partener oficial al inițiativei Noul Bauhaus European, dezvoltată de Comisia Europeană și este unul dintre principalii membri și susținători europeni ai Rețelei Patrimoniului Climatic.