Rezultatele proiectului Monitorul Educaţiei din România – „Importanţa monitorizării actorilor din sistemul educaţional”

0
Societatea Academică din România, alături de Asociația Ține de Noi și Fundația Hanns Seidel, au organizat miercuri, 13 septembrie, ora 14:00 evenimentul final al proiectului Monitorul Educației din România – „Importanța monitorizării actorilor din sistemul de învățământ”. Evenimentul a avut loc fizic în sala Lipscani a Hotelului Cișmigiu, dar s-a bucurat și de participarea în online a celor înscriși. Printre persoanele care au luat cuvântul s-a numărat: Monica Cristina Anisie –  președinta comisiei de învățământ din Senat, Simina Tulbure – deputată REPER de diaspora, Radu Szekely – expert în educație, Adrian Hatos – senator PNL, Silvia-Monica Dinică – senator USR, dar și reprezentanți ai ONG-urilor, părinți, profesori sau elevi. Evenimentul reprezintă un pas semnificativ în consolidarea dialogului dintre tineri și factorii de decizie din sfera educațională. A fost un prilej autentic de a asculta voci proaspete.

Printre livrabilele ce au rezultat din activitatea proiectului, remarcăm:

Aproximativ o treime dintre membrii Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților (8/26) nu au adresat nici măcar o întrebare Ministerului Educației pe parcursul primei jumătăți a mandatului parlamentar La Senat, camera decizională pe problemele privind educația, aproximativ o treime din senatorii care fac parte din comisie nu au exercitat controlul parlamentar asupra instituției care guvernează educația.
La capitolul comunicare cu cetățenii și respectarea Legii 544/2001, constatăm că doar 9 din cei 42 de parlamentari din Comisiile pentru învățământ au răspuns la cele două întrebări simple pe care SAR le-a adresat cu privire la activitatea lor cu impact asupra sistemului de educație.Trebuie să menționăm și intervenția domnului Adrian Hatos, senator PNL, care aduce o notă de claritate:
 ”Ar trebui să fim atenți la modul în care înțelegem activitatea fiecărui parlamentar. Faptul că cineva nu intervine sau nu are interpelări nu înseamnă că nu îl interesează educația. Realist, e posibil (și vorbesc aici în calitate de cercetător și de statistician) ca atunci când faci parte din partidul aflat la putere, să fie o anumită reținere în declarații pentru că sunt văzute adesea ca fiind o critică la adresa guvernului.”2. Educația la nivel local – paginile 3-10
https://romaniacurata.ro/monitoruleducatiei/wp-content/uploads/2023/09/Raport-biografii-inspectori-1_compressed.pdfPentru acordarea burselor școlare (categoriile performanță, merit, studiu și ajutor social) se observă o îmbunătățire la nivel general. Dacă în 2020 existau situații precum cea din Necșești, unde nu erau acordate burse de performanță, studiu și ajutor social, iar cuantumul celor de merit era stabilit arbitrar de către Consiliul Local la 25 și 15 lei pe lună (în condițiile în care legea prevedea 100 de lei), în 2023 toate primăriile respectă prevederile legale. Practica prin care administrația locală ignora Hotărârile de Guvern, stabilind independent sumele alocate pentru fondul burselor, a fost identificată la nivelul mai multor UAT-uri în perioada 2020-2021.
Asigurarea serviciilor de pază și protecție în școli nu a cunoscut aceeași eficiență în implementare precum bursele. Dintre UAT-urile care ne-au pus la dispoziție informații privitoare la pază (17/21), șase nu își îndeplinesc atribuțiile, iar alte două deleagă responsabilitatea administrației școlare.

Cu privire la problemele mai grave, de natură legală, menționăm „fenomenul Brăila” (unde, pentru o statistică cât mai bună la nivel județean, elevi de clasa a VIII-a erau presați să renunțe la susținerea examenului de Evaluare Națională), situația primarului Bănăseanu Marian Ilie din Nicolae Bălcescu, Constanța (condamnat penal pentru fals intelectual), cazul primarului din Necșești (acuzat că și-ar fi schimbat partidul contra unei sume de bani) și cel al primarului din Șcheia (aflat sub control judiciar pentru abuz în serviciu). (context pag. 5 din raportul de mai sus)

Astfel, recomandăm:
a) Îmbunătățirea comunicării parlamentarilor pe subiecte care vizează controlul
parlamentar, popularizarea demersurilor de adresare a întrebărilor/interpelărilor –
chiar și atunci când vine vorba despre partidul care nominalizează ministrul sau
partenerii din coaliția de guvernare. De asemenea, este relevantă diversificarea surselor
de inspirație a subiectelor care fac obiectul întrebării/interpelării (nu doar din presă sau
rapoarte preluate de aceasta, ci și de la firul ierbii, grupuri și asociații ale
părinților/profesorilor/elevilor/studenților/societatea civilă/cercetători). Pe lângă
temele care sunt amplu dezbătute în media, precum transportul elevilor, burse sau
situația închiderii/deschiderii școlilor, trebuie impuse ca subiecte relevante și probleme
mai sensibile, precum poziția Ministerului privind plagiatul sau cheltuirea fondurilor
europene în programe ample, precum Programul național de educație remedială sau
țintele din Planul Național de Redresare și Reziliență. Sunt de preferat întrebările
punctuale, care deservesc nevoii de informare a cetățenilor;

b) Stimularea colaborării între partidele politice, pentru rezolvarea unor probleme
stringente precum naveta elevilor, transparentizarea universităților și a școlilor, în
vederea obținerii consensului social;

c) Publicarea întrebărilor/interpelărilor și a răspunsurilor venite din partea Ministerului
Educației și în format editabil, astfel încât ONG-urile și cercetătorii, cetățenii,
grupurile de interes, jurnaliștii le pot prelua în eventuale cercetări, analize și anchete.
În acest sens, menționăm existența pe circuitul parlamentar al Camerei Deputaților a
unui proiect de hotărâre inițiat de mai mulți parlamentari ai USR în vederea asigurării
caracterului editabil al unor documente (BP544/2022), proiect care ar putea fi
îmbunătățit și preluat inclusiv în Senat;

d) Creșterea numărului de vizite, dezbateri și consultări în școlile și instituțiile cu
atribuții în educație din mediul rural și zonele insuficient deservite, publicarea
transparentă a rezultatelor acestor consultări din circumscripție;

Evenimentul și intervențiile participanților pot fi urmărite în live-ul de aici: https://fb.watch/n2QgGbG0_f/

Mai multe despre activitatea noastră:
Facebook: https://www.facebook.com/monitorul.edu
Pagina noastră: https://romaniacurata.ro/monitoruleducatiei/
Instagram: https://instagram.com/monitoruleducatiei.ro

Proiectul este derulat de Societatea Academică din România și beneficiază de o finanțare în valoare de 74.996 euro, prin programul Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.

Despre autor

avatar

Bun venit pe platforma de informație și educație pozitivă, RomâniaPozitivă.ro! Avem pentru tine peste 55 000 de exemple de Bine despre România de la peste 30 de autori și colaboratori încă din 2006. Susținem programe educaționale (învățare și dezvoltare) cu diverse tematici și am lucrat cu peste 10 000 de participanți în ultimii 20 de ani. La acest cont de autor publicăm articole, comunicate de presă, opinii și imagini pe care le primim de la colaboratori și parteneri, dar selectăm acele date care se potrivesc cu ceea ce dorim să promovăm pe platforma noastră. De Bine despre România.

Comentează

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.