156Romania Government Roundtable
In partnership with RCI Holding
Romania Government Roundtable
Următorul salt înainte al Europei de Sud-Est
30 Martie – 1 Aprilie 2026 București
Mugur Isărescu și Yannis Stournara, despre nevoia păstrării stabilității economice în contexte dificile
Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, și Yannis Stournara, guvernatorul Băncii Greciei, au discutat în această seară, în sesiunea inaugurală a conferinței Economist Romania Government Roundtable, organizată de grupul Economist, la București între 30 martie și 1 aprilie, despre provocările cu care se confruntă economiile și societățile în contextul geopolitic turbulent actual.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a punctat în intervenția sa:
“Ne confruntăm în continuare cu provocarea stabilității sociale în contextul unor șocuri globale precum creșterea prețurilor la energie și conflictele geopolitice, care perturbă simultan atât creșterea economică, cât și deciziile de politică monetară. În același timp, interacțiunea dintre politica fiscală și cea monetară necesită un exercițiu delicat de echilibru între menținerea disciplinei fiscale, susținerea unei creșteri sustenabile a salariilor, a productivității și a investițiilor, și păstrarea stabilității prețurilor și a stabilității financiare.
„Asigurarea stabilității economice este un obiectiv activ de politică publică, care trebuie să fie un principiu fundamental. Dezvoltarea sustenabilă nu poate fi construită pe dezechilibre macroeconomice. Stabilitatea este fundamentul pe baza căruia investițiile, inovația și progresul social pot prospera”.
„În pofida acestor șocuri suprapuse, politicile monetare au fost, în general, adecvate, iar inflația s-a moderat, însă rămâne vulnerabilă la reluarea volatilității prețurilor materiilor prime și la perturbările geopolitice”.
„În același timp, spațiul fiscal s-a restrâns în multe țări, inclusiv în România, în timp ce așteptările publice rămân ridicate în privința compensării, cel puțin parțiale, a impactului social negativ. Relația dintre normalizarea monetară, consolidarea fiscală și reforma structurală a devenit mai delicată”.
„Ne confruntăm cu vulnerabilități structurale, un deficit persistent de cont curent, dezechilibre fiscale și sensibilitate la condițiile externe de finanțare. Interdependențele dintre condițiile fiscale și cele monetare subliniază faptul că drumul înainte necesită, printre altele, dar în mod obligatoriu, o consolidare fiscală graduală și credibilă, continuarea reformelor structurale, o absorbție eficientă a fondurilor europene și consolidarea credibilității instituționale”.
“Conflictul aflat în desfășurare în Orientul Mijlociu generează riscuri semnificative, inclusiv presiuni în sensul creșterii prețurilor la energie, deteriorarea perspectivelor de creștere economică și accentuarea aversiunii față de risc pe piețele financiare internaționale.”
„Atunci când inflația accelerează, puterea de cumpărare se erodează; atunci când riscurile geopolitice cresc, încrederea consumatorilor devine mai fragilă, iar modelele de consum se ajustează, uneori sever. Cu toate acestea, Banca Națională a României trebuie să mențină o poziție fermă pentru a ancora așteptările inflaționiste și a proteja stabilitatea financiară”.
“În paralel, poziția externă a României și datele privind balanța de plăți subliniază importanța menținerii încrederii investitorilor internaționali și a asigurării unor condiții sustenabile de finanțare. Am păstrat în mod adecvat nivelul rezervelor internaționale, astfel încât acestea să reprezinte un tampon esențial, acționând ca un reper de încredere”.
“Trăim într-o epocă în care politica economică trebuie să răspundă unor șocuri critice care includ factori majori precum schimbările climatice, tehnologiile digitale, securitatea energetică, apărarea, extinderea și geopolitica. Unele dintre acestea, precum relația transatlantică și integrarea europeană, nu sunt construcții diplomatice abstracte, deoarece influențează dinamica economică”.
Yannis Stournaras, guvernatorul Băncii Greciei, a declarat:
„Amintirea inflației de două cifre este recentă, astfel că salariații nu vor reacționa probabil la fel de lent cum au făcut-o în episodul anterior; ei s-au obișnuit mult mai mult cu o inflație ridicată. În al doilea rând, în perioada 2021-2022, politica monetară a fost percepută drept principalul reper al anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, susținut de credibilitatea ridicată a băncii centrale”.
„În ultimii patru ani, ne-am îmbunătățit instrumentele analitice, ne-am reevaluat strategia și am devenit mai atenți la riscurile din jurul perspectivelor noastre, inclusiv prin utilizarea scenariilor și a analizelor de sensibilitate. Acest lucru contribuie la o mai bună informare în evaluarea situației și la o înțelegere mai profundă a dinamicii de transmisie, a efectelor directe și a celor de runda a doua”.
„Performanța pozitivă a politicii monetare a BCE este și mai remarcabilă atunci când este privită în contextul fragmentării persistente și al deficiențelor arhitecturale încă existente. Segmentarea financiară, fiscală și a piețelor de capital poate slăbi și distribui inegal transmiterea politicii monetare între statele membre, complicând sarcina de a menține stabilitatea prețurilor la nivelul întregii Uniuni”.
„În acest sens, experiența Next Generation EU, NGEU, este instructivă. Emisiunea comună de obligațiuni la scară largă a demonstrat că Uniunea Europeană se poate împrumuta colectiv la scară mare, poate construi o curbă lichidă a randamentelor și poate atrage o cerere globală puternică fără a submina responsabilitatea fiscală la nivel național”.
„Actualul context geopolitic oferă o oportunitate clară de a avansa mai rapid. Trebuie să acționăm valorificând această oportunitate înainte ca ea să dispară. Există acum o recunoaștere largă în Europa că direcția strategică a continentului trebuie să se schimbe fundamental. Ceea ce este necesar este determinarea colectivă de a acționa și de a implementa reformele care vor întări reziliența și competitivitatea Europei. O integrare mai profundă, o veritabilă Uniune a Piețelor de Capital, un activ european sigur și o strategie coordonată de investiții nu sunt aspirații abstracte, ci condiții esențiale pentru o Europă mai rezilientă la șocuri”.
