Anticoronavirus - exemple de implicare socială și soluții pentru gestionarea pandemiei

Dragoș Pîslaru & Cristian Ghinea: Am lansat platforma MonitorPNRR.eu. Situația reală a îndeplinirii obligațiilor asumate de România prin PNRR, riscuri și soluții

0

10 ianuarie 2022: Dragoș Pîslaru, europarlamentar USR în grupul Renew Europe, co-raportorul Parlamentului European privind Mecanismul de Redresare și Reziliență și implementarea PNRR la nivel european, și Cristian Ghinea, coordonator politici publice USR, fost ministru, care a coordonat elaborarea PNRR, au lansat luni, 10 ianuarie, proiectul „MonitorPNRR”, instrument prin care sunt urmărite pas cu pas și diagnosticate pentru implementare corectă jaloanele și țintele din Planul Național de Redresare și Reziliență al României. A fost lansat de asemenea și primul raport de analiză – „Buletin de Sănătate PNRR No.1/2022. Prima tranșă de jaloane PNRR – Ce se schimbă, dincolo de bifat?”.

Proiectul este lansat cu sprijinul Parlamentului European, prin grupul Renew Europe. 

Pe platforma online https://MonitorPNRR.eu/ sunt evidențiate în mod transparent jaloanele și țintele PNRR, cu termenele aferente și analiza reală a îndeplinirii acestora. Vor fi publicate periodic aici analize elaborate despre reformele/țintele esențiale din PNRR. 

MonitorPNRR oferă de asemenea un motor de căutare complex, în PNRR, pe diferite niveluri și detalii, astfel încât oricine poate afla simplu și eficient informațiile care îl interesează.

Salut lansarea platformei MonitorPNRR, un instrument care integrează competența și profesionalismul celor care au contribuit la crearea unei oportunități unice la nivel european și în România. USR a dus acest proiect de la început, datorită eforturilor europarlamentarilor USR de a crea această șansă la nivel european, până la final, când miniștrii USR au elaborat PNRR în timpul guvernării. Acum ne dorim ca, prin eforturile noastre, să ne asigurăm că PNRR va fi implementat în interesul românilor și de aceea vom oferi transparență deplină în monitorizarea acestui program crucial pentru modernizarea României”, a spus Dacian Cioloș, președinte USR.

Planul Național de Redresare și Reziliență nu este al unui guvern. Este al cetățenilor. PNRR este planul nostru de țară, este o șansă istorică pentru repararea României și plasarea ei între statele moderne ale Europei. În ciuda numeroaselor acțiuni politice de subminare a eforturilor, de discreditare a măsurilor cuprinse în PNRR, de reducere a ambițiilor și de evitare a îndeplinirii obiectivelor, PNRR rămâne în picioare, deoarece românii își doresc să îl vadă transformat în realitate. Iar pentru asta, avem nevoie de o monitorizare obiectivă, transparentă, detaliată a modului în care PNRR trece de pe hârtie în concret. Avem nevoie de un Monitor PNRR” a spus Dragoș Pîslaru, europarlamentar USR în grupul Renew Europe.

PNRR este acum un șantier în organizare. Jaloanele stabilite pentru 31 decembrie 2021 erau măsuri de organizare a șantierului. Considerăm că, din cele 21 de jaloane, 13 sunt îndeplinite complet, restul sunt în întârziere sau sunt sunt îndeplinite formal, însă defectuos. Guvernul a făcut eforturi pe ultima sută de metri, unele măsuri trebuie însă reconsiderate. Tot ce nu este îndeplinit acum – sau e doar bifat și are probleme de fond – poate pune în pericol reformele și investițiile următoare. De astăzi, publicul din România are la îndemână un instrument unde poate căuta toate jaloanele și țintele, pe domenii, pe cuvinte cheie, împreună cu stadiul lor la zi”, a spus Cristian Ghinea, coordonator politici publice USR.

La evenimentul de lansare a platformei MonitorPNRR au participat și Corina Atanasiu, fost secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, cu o analiză a situației pe domeniul Educației din perspectiva obiectivelor cuprinse în PNRR, și Dragoș Neacșu, vicepreședinte „O Țară ca Afară”, membru în boardul fundației Romanian Business Leaders, cu o perspectivă a mediului de afaceri raportat la obiectivele cuprinse în PNRR.

Primul raport de analiză: Ce se schimbă, dincolo de bifat?

Odată cu platforma online, a fost publicat și primul raport de analiză – „Buletin de Sănătate PNRR No.1/2022. Prima tranșă de jaloane PNRR – Ce se schimbă, dincolo de bifat?”. El include analiza pe fiecare dintre cele 21 de jaloane și ținte, cu accent pe cele problematice. Diagnostice detaliate se găsesc și în platforma de monitorizare, la paginile dedicate jaloanelor/țintelor.

Concluziile principale arată că, din cele 21 de jaloane și ținte care au avut ca termen limită data de 31 decembrie 2021, situația în acest moment este următoarea:

  • 13 sunt îndeplinite în mod real pe formă și pe fond (fiind marcate pe website cu culoarea verde);
  • patru sunt în implementare, guvernul având măsuri în derulare care pot conduce la îndeplinirea la timp. Comisia Europeană nu a ridicat semnale de alarmă cu privire la riscul de implementare (culoarea galben); 
  • două sunt întârziate sau cu risc de a depăși termenul prevăzut (culoarea portocaliu);
  • două sunt blocate. Măsurile propuse/adoptate de guvern nu sunt adecvate/suficiente sau nu respectă cerințele din PNRR (culoarea roșu). 

Spre exemplu:

  • Jalonul privind Adoptarea strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025 și aplicarea Planului de acțiune privind dezvoltarea infrastructurii feroviare (adoptat de către actualul Guvern în 30 decembrie 2021 prin HG 1302/2021) – este marcat cu roșu.

Explicația, pe scurt:

Programul de acțiune adoptat în decembrie 2021 contrazice și ce scrie în Strategia pe care teoretic o aplică, și ceea ce a fost negociat pentru PNRR. „Și, de fapt, Planul revine la o logică greșită de excludere de facto a fondurilor europene la plata lucrărilor de întreținere. Și, cel mai șocant, identifică doar 6% din necesarul de finanțare pentru reînnoiri pe perioada 2021-2025 (Tabelul 6 din Program; fonduri necesare – 6203 mil lei, fonduri alocate – 374 mil lei), ignorând fondurile din PNRR ca sursă de finanțare (pe lângă o planificată subfinanțare de la bugetul național).” – se arată în Raport.

  • Jalonul privind „Intrarea în vigoare a unei ordonanțe a guvernului privind stabilirea mandatului legal al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), al Ministerului Finanțelor și al Autorității de Audit” – este marcat cu roșu. 

Explicația, pe scurt:

În mecanismul de implementare a PNRR, inclus în PNRR, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene era cel care aplică sancțiuni (pentru că Autoritatea de Audit nu are în atribuții legale proprii, iar Curtea de Conturi nu e prinsă în PNRR, întrucât Comisia a insistat pentru Autoritatea de Audit).

Acest rol revenea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene în forma de OUG pusă în dezbatere publică. Ulterior, prevederea a fost scoasă în ședința de guvern. 

În acest moment, nu avem un sistem care se închide în forma audit – constatare – sancționare. Problema poate fi rezolvată în Parlament, dacă se adaugă articolul eliminat în guvern.

Despre autor

avatar

Bun venit pe platforma de informație și educație pozitivă, RomâniaPozitivă.ro! Avem pentru tine peste 40 000 de exemple de Bine despre România de la peste 30 de autori și colaboratori încă din 2006. Susținem și programe educaționale în diverse tematici și am lucrat cu peste 10 000 de participanți în ultimii 20 de ani. La acest cont de autor publicăm articole, comunicate de presă, opinii și imagini pe care le primim de la colaboratori și parteneri, dar selectăm acele date care se potrivesc cu ceea ce dorim să promovăm pe platforma noastră. De Bine despre România.

Comentează

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.