Pe 2 august, de Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului Împotriva Romilor, 15 tineri au ajuns la Muzeul Holocaustului din Șimleu Silvaniei, în cadrul proiectului Memorie și rezistență în fața urii, implementat de Go Free-Asociația pentru Sprijinirea Societății Civile în parteneriat cu Muzeul Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord, cu sprijinul programului Corpul European de Solidaritate.
Pe fondul educației deficitare, mai ales în școli, privind implicarea României în Holocaust, cât și creșterea comportamentului antisemit și antiroma cu precădere online, dar mai ales inspirată de discursul lui Vasile Nussbaum, supraviețuitor clujean al Holocaustului, echipa Go Free a dezvoltat proiectul Memorie și rezistență în fața urii, care cuprinde o serie de activități gândite să vină în sprijinul tinerilor pentru a înțelege mai bine cum funcționează mecanismele urii, ale rasismului și intoleranței și care este impactul lor asupra comunității.
Prima activitate de documentare din cadrul proiectului a avut loc în Șimleu Silvaniei, pe 2 august. Tinerii participanți au fost încurajați să documenteze și să colecteze informații în Muzeul Holocaustului, descoperind totodată istoria locală a comunității evreiești. Muzeul oferă informații și despre Holocaustul din Transilvania de Nord, despre evreii din Sălaj, despre ghetourile care au existat în România în orașe precum Șimleu Silvaniei, Cluj, Dej, Satu Mare, Baia Mare, Bistrița, Oradea, Țara Secuilor, Târgu Mureș, Reghin, Sfântu Gheorghe, Sighetu Marmației etc.
Activitățile s-au desfășurat pe tot parcursul zilei de 2 august și au cuprins discuții și prezentări susținute de Daniel Stejeran, directorul muzeului, care le-a vorbit tinerilor despre simbolurile comunității evreiești, despre cei trei piloni pe care s-au construit comunitățile evreiești – școala, sinagoga și hevra kadisha, despre istoria locală, iudaism, despre povestea Sinagogii din Șimleu Silvaniei și transformarea ei într-un Muzeul Memorial al Holocaustului, și rolul pe care tinerii îl pot avea în combaterea antisemitismului etc.
Ziua a continuat cu o sesiune despre Holocaustul Romilor (Porajmos sau Samudaripen) facilitată de Ionuț Șerban, actor și specialist în asistență socială. Printre elemente de istorie a romilor, tinerii au aflat și despre însemnătatea zilei de 2 august. În 2015, Parlamentul European recunoștea pentru prima dată oficial realitatea istorică a genocidului rom din al Doilea Război Mondial, precum şi alte forme de persecuţie, cum ar fi deportările şi internările forţate, cerând statelor membre să facă la fel. Conform estimărilor, cel puţin jumătate de milion de romi au fost exterminaţi de regimul nazist şi de alte regimuri şi aliaţii acestora, iar în unele state, a fost asasinată peste 80% din populaţia romă. În noaptea de 2 august 1944, 2.897 romi, mai ales femei, copii şi bătrâni, au fost asasinaţi în lagărul de romi de la Auschwitz-Birkenau. Dialogul s-a axat și pe teme de actualitate și modul în care rasismul antirom continuă să afecteze comunitățile de romi, cât și pe nevoia de acțiune a tinerilor și solidarizare împotriva acțiunilor și discursurilor discriminatorii și rasiste.
„Proiectul Memorie și rezistență în fața urii este un răspuns la educația precară cu privire la Holocaust și drepturile omului în România. Vedem în fiecare zi efectele pe care rasismul antirom și antisemitismul le produc în comunităție noastre, și agresivitatea cu care mișcările de extremă-dreapta își fac simțită prezența în Europa și, mai aproape de noi, chiar în Cluj-Napoca, unde simboluri naziste sau ale supremației albe au apărut în spațiul public sub forma unor graffitti sau stickere care sunt peste tot prin cartiere. Cunoașterea trecutului, conștientizarea impactului pe care discursul urii și măsurile discriminatorii le au asupra grupurilor vulnerabile și asupra comunității în general, și mai ales împuternicirea tinerilor să acționeze în vederea apărării valorilor europene trebuie să devină o prioritate pentru toți cei care avem un rol în educarea și formarea tinerilor din România ca cetățeni activi.” Andra Camelia Cordoș, Coordonator proiect
Pe parcursul anului Go Free va organiza și alte activități de documentare la foste ghetouri, ateliere de formare, și, dacă pandemia va permite asta, întâlniri cu supraviețuitori ai Holocaustului, la care sunt așteptați să participe și alți tineri care își doresc să contribuie alături de Go Free să construiască prin cunoaștere și acțiune colectivă responsabilă o societate mai incluzivă, solidară, #fărăură.
„Am vizitat Muzeul Memorial din Șimleu Silvaniei cu ceva vreme în urmă, în 27 ianuarie (Ziua Internațională de Comemorare a Holocaustului), iar pe 2 august am revenit pentru a marca Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Holocaustului Împotriva Romilor. De atunci și până acum ne-am alăturat mai mulți tineri unei călătorii care, credeam eu, era înspre trecut. Dar, pas cu pas am observat cum semne ale discursului instigator la ură reapar sau pur și simplu au persistat până acum, mascate. Prin urmare, societatea noastră a continuat să închidă ochii și să ignore probleme pe care ea însăși le-a creat prin ignoranță și neasumare a trecutului. Generație după generație uităm câte puțin, perpetuând parcă această ușurință în a învinui și discrimina grupuri de oameni care ar fi trebuit, de fapt, să primească constant susținerea și înțelegerea noastră. Prin proiectul Memorie și rezistență în fața urii avem oportunitatea de a cunoaște momente din istoria noastră despre care, din diferite motive, ajungem să nu predăm în sălile de clasă sau vorbim prea puțin despre ele. Prin documentările noastre vreau să transmitem mai departe informația asta, într-un mod responsabil, și să reușim să sprijinim dezvoltarea comunității multietnice din România.” Simona Militaru, membru în grupul de inițiativă al proiectului.
Activitatea de documentare a fost organizată de Go Free în cadrul proiectului “Memorie și rezistență în fața urii”, finanțat prin programul Corpul European de Solidaritate.
Video despre activitatea din 2 august în Simleu Silvaniei: https://youtu.be/JH4h2cETAKc
