362
Este bine să fii autocritic – este chiar unul dintre principalii factori care duc la progres. Însă, uneori tindem să ne concentrăm doar asupra neajunsurilor. În astfel de cazuri, ajută să ai o perspectivă din exterior.
autor text: Ștefan Brădianu, Asociația „Cred în România”
Sursă : https://credinromania.ro/2025/09/15/cand-va-deveni-serbia-ca-romania-sau-cum-romania-este-vazuta-mai-pozitiv-de-presa-straina-decat-de-propriii-cetateni/
Cu toții suntem obișnuiți cu titlurile deosebit de mohorâte ale presei din România, privitoare la situația actuală, la schimbările prin care trecem și la așteptările pe care le putem avea de la viitor. Cuvintele sumbre sau alarmante domină media, fie că vorbim de simple știri – unde se vorbește predominant despre accidente, despre proteste, despre abuzuri, despre crime sau alte fărădelegi – fie despre analize și articole de opinie – unde, de cele mai multe ori, se preconizează crize sau chiar dezastre, ori se subliniază stagnare, eșecuri sau promisiuni politice neîndeplinite.
Această tendință este justificată, într-o anumită măsură. În fond, obiectivul primordial al jurnalismului este de a aduce la cunoștința publică o problemă sau o nedreptate – de care România nu duce lipsă -, în speranța că presiunea publică va duce la o eventuală remediere. Pentru îndeplinirea acestui țel, este necesar un call to action cât mai răsunător. Or, oamenii tind să răspundă mai puternic la stimuli negativi și, pe cale de consecință, să-i intereseze mult mai mult evenimentele nefericite, tragice. Toate acestea au o origine evoluționistă, fiind esențial să putem depista pericolul, pentru a-l putea evita.
Totuși, atenția disproporționată oferită evenimentelor sumbre și aspectelor negative din orice situație are propriile efecte adverse. Ne este înrădăcinată o viziune exagerat de negativă, care ne face să credem (eronat) că în România se petrec majoritar, sau chiar exclusiv, evenimente nefavorabile și că între țările lumii, România are o situație deosebit de înnegurată. Avem o perspectivă preponderent pesimistă asupra viitorului nostru și una plină doar de regret asupra trecutului apropiat, fapt ce-i face pe mulți să se rușineze cu cetățenia lor sau chiar să plece peste hotare.
Suntem obișnuiți să ne comparăm cu Germania, Franța, Olanda sau chiar cu țările nordice. Însă aceste țări au avut un context istoric, politic, economic, socio-cultural și geografic mult mai favorabil, nefiind de mirare că ne depășesc la mai toate capitolele. Însă putem să ne judecăm progresul și eșecul doar comparându-ne cu cei ce au avut circumstanțe asemănătoare nouă, acum nu foarte mult timp.
Astfel, pentru a ne recalibra perspectiva, ar fi un exercițiu util să aruncăm un ochi prin presa din țările împrejurătoare, să vedem cum ne privesc acestea, care sunt aspectele legate de țara noastră pe care le consideră cele mai demne de atenție. Adesea, jurnaliștii străini, beneficiind de mai multă obiectivitate, observă aspecte care nouă ne scapă aproape în totalitate.
Serbia ne vede ca pe un model
În 2022, jurnalul sârbesc Talas.rs a publicat un articol cu titlul „Când va deveni Serbia ca România?”, dezvăluind clar cum arată țara noastră în ochii vecinilor de la sud-vest. Autorul articolului notează că, deși cele două țări s-au aflat în situații asemănătoare, România a lăsat în mod incontestabil Serbia în urmă. În acest sens, sunt menționate realizările (chiar dacă nu definitive) României în lupta împotriva corupției, îmbunătățirea nivelului de trai (PIB-ul nostru pe cap de locuitor fiind cu 14 mii de dolari mai mare, ajustat pentru inflație), nivelul ridicat de investiții străine și „deciziile economice și politice care au facilitat progresul”. Firma Dacia este și ea lăudată, Serbia neavând un echivalent.
Articolul mai amintește o altă reușită a României, pe care noi astăzi am uitat-o aproape în totalitate: creșterea semnificativă a salariilor doctorilor, ale asistentelor medicale și ale profesorilor. Un alt articol, din partea Nova.rs, vorbește mai în detaliu despre ceea ce numește „modelul românesc” de a păstra medicii în țară, pe care mulți lucrători din domeniul medical și-ar dori să-l vadă implementat și în Serbia. Desigur, contextul actual sensibil poate face acest fapt să pară doar o amăgire, însă este important să ne aducem aminte unde eram acum nu foarte multă vreme.
Articolul sus-menționat nu este singurul din presa sârbească care laudă România. Mai mulți jurnaliști din fosta republică iugoslavă au dat drept exemplu atitudinea românilor în cazul Roșia Montană, mai precis, ferocitatea cu care societatea civilă a reacționat. A fost lăudată și abilitatea societății noastre de învăța din trecut.
De altfel, Serbia nu este singura țară care consideră că are ceva de învățat de la noi.
Bulgarii admiră dezvoltarea litoralului românesc
Ideea că litoralul bulgăresc este net superior celui românesc aproape că a devenit un truism. Până la urmă, sute de mii de turiști români preferă să-și facă vacanțele în stațiunile din Bulgaria, în detrimentul celor românești, invocând o multitudine de factori, precum prețurile, calitatea sau aglomerația.
Însă presa bulgărească nu vede situația în termeni atât de categorici – dimpotrivă! Ziarul Maritime.bg, dedicat subiectelor ce țin de Marea Neagră, a relatat în mai multe articole dezvoltarea litoralului românesc. În articolul intitulat „România depășește categoric Bulgaria în «războiul pentru Marea Neagră»”, publicat în august 2024, ziarul vorbește despre investițiile de 200 de milioane de euro ale României, pentru fortificații de coastă, expansiunea plajelor și protejarea ecosistemului marin. Articolul continuă prin a critica statul bulgar pentru lentoarea cu care a dezvoltat litoralul și, mai ales, pentru că nu depune îndeajuns de mult efort pntru a preveni un dezastru ecologic preconizat. Aceeași publicație a scris despre cum România a construit, chiar la Galați, două nave pentru operațiuni de căutare și salvare, la Marea Neagră, îndemnând autoritățile de la Sofia să ne urmeze exemplul.
Nu este nici prima dată când vecinul nostru de la sud ne privește cu admirație și nici singurul aspect pe care îl apreciază cu o oarecare invidie. Să ne amintim cum în 2018, mai în glumă, mai în serios, în trei județe din Bulgaria a avut loc o inițiativă de a se alipi României, pentru a beneficia de „sistemul judiciar mult mai democratic și mai reformat”.
Industria românească, invidiată de polonezi
Probabil sunteți obișnuiți cu titluri de presă care descriu cum industria românească dispare încet-încet, cum uzinele se închid și-și relochează activitățile în alte țări. Ei bine, astfel de titluri există și în Polonia, ceea ce nu este atât de surprinzător, în afara faptului că țara unde industria polonă tinde să se mute este chiar România. Cotidianul Money.pl prezintă câteva exemple: fabrica de anvelope Michelin se mută din Olsztyn la Zalău, Unilever își mută producția de supe la plic din Poznań, la Ploiești, iar Liberty redeschide un furnal industrial la Galați.
Money.pl continuă prin a prezenta succesele economice ale României, multe dintre acestea fiind deja menționate mai sus. Este trecută în revistă și diversitatea energetică a României, cu nuanța că totuși prețurile au rămas ridicate. Deși publicația financiară aduce în discuție și provocările pe care le întâmpinăm, în special gentrificarea populației – întrebând retoric dacă „românii vor îmbătrâni înainte să se îmbogățească?” -, avansurile României nu sunt puse la îndoială, după cum reiese din subtitlul: „Cum a depășit România discrepanța în dezvoltare? La fel ca noi, doar că mai rapid”. Punctul de vedere al publicației este scris categoric, cu litere bolduite: „România nu mai este săracă. Conform anumitor indici, deja a depășit Polonia la dezvoltare economică”.
