221
Liderii de business de la Cluj au participat la un eveniment organizat de GetFrankly și Legal Accelerators pentru a dezbate conformarea cu EU AI Act și competențele esențiale în era AI.
Într-un context decisiv pentru reglementarea inteligenței artificiale în Europa, GetFrankly și Legal Accelerators – The Legal Innovation Hub au organizat evenimentul „AI Act & AI Competencies for Leaders: Critical Thinking for Responsible Use”, dedicat liderilor de business, profesioniștilor juridici și echipelor tehnice care trebuie să transforme noile obligații de conformare în avantaj competitiv.
Evenimentul a avut loc după adoptarea acordul politic provizoriu dintre Parlamentul European și Consiliul UE privind pachetul AI Omnibus (Digital Omnibus VII), pe 7 mai 2026. Noile modificări amână aplicarea obligațiilor pentru sistemele AI cu risc ridicat până în 2027–2028, însă mențin în vigoare cerințele privind transparența, AI literacy și interdicțiile pentru aplicațiile considerate inacceptabile, precum social scoring-ul, identificarea biometrică în timp real sau recunoașterea emoțiilor la locul de muncă.
Discuțiile au pornit de la o realitate deja prezentă în companii: inteligența artificială este folosită în procese interne, relații cu clienții sau resurse umane, chiar și atunci când organizațiile nu conștientizează pe deplin implicațiile juridice și de guvernanță.
Adina Ponta, PhD, Legal Consultant la Legal Accelerators, a explicat impactul noii legislații europene și responsabilitățile concrete pentru organizații:
„EU AI Act schimbă conversația despre inteligența artificială: de la entuziasmul tehnologic la responsabilitatea organizațională. Pentru companii, conformarea nu va însemna doar actualizarea unor politici interne, ci dezvoltarea unor competențe reale în interiorul organizației. Legalul trebuie să înțeleagă tehnologia, echipele tehnice trebuie să înțeleagă riscurile juridice, iar managementul trebuie să poată lua decizii informate privind utilizarea AI.”, a spus aceasta
Participanții au analizat și arhitectura instituțională din România, unde ANCOM va avea rolul de autoritate principală de supraveghere pentru AI, alături de instituții precum ASF, BNR, ANSPDCP și ADR, în funcție de sectorul de activitate.
Evenimentul a inclus și un playbook practic de conformare, structurat pe opt direcții esențiale: inventarierea sistemelor AI folosite, evaluarea riscurilor, definirea responsabilităților interne, politici de utilizare, verificarea contractelor cu furnizorii, training pentru angajați, monitorizarea incidentelor și dialogul cu autoritățile.
A doua parte a evenimentului, susținută de Călin Grigorovici – Leadership Advisory la GetFrankly, a mutat atenția de la reglementare la impactul AI asupra gândirii umane și asupra culturii organizaționale.
„Tehnologia face viața mai ușoară. De obicei, e un lucru bun. Dar confortul vine adesea cu un cost ascuns. Dacă liftul face mereu treaba, picioarele nu mai sunt antrenate. AI ridică o întrebare similară pentru minte. Dacă externalizăm constant gândirea, judecata, compararea, scrierea, luarea deciziilor, ce mai antrenăm de fapt? De aceea, următorul pas după delegarea cognitivă este apărarea cognitivă.”
Acesta a prezentat un model de dezvoltare a gândirii critice construit pe patru direcții: protejarea atenției, clarificarea informațiilor, evaluarea răspunsurilor generate de AI și asumarea responsabilității deciziilor.
De asemenea, Călin Grigorovici a evidențiat câteva dintre competențele care vor deveni esențiale într-o economie influențată tot mai mult de inteligența artificială. El a subliniat că nu va conta cine face un prompt mai repede în viitor, ci se vor remarca cei care știu să gândească lucrurile în profunzime, cei care vor tolera incertitudinea și cei care vor ști să navugheze contexte tot mai complexe. Câteva din lucrurile scoate în evidență de acesta au fost următoarele:
Angajat fluent în AI, dar fragil în gândire
AI poate face angajații să pară competenți mai repede ca oricând. Riscul real este ca ei să pară pricepuți, în timp ce pierd în tăcere obiceiurile care construiesc competența. Dacă un angajat nu poate explica munca, atunci munca nu este încă asumată.
Externalizarea gândirii și de ce ar trebui să ne îngrijoreze
Dacă AI ajută la găsirea mai rapidă a unui răspuns, ce se întâmplă cu partea care înainte trebuia să construiască drumul până acolo? AI este un partener de gândire, nu un înlocuitor al gândirii.
Atenție, judecată și efort intelectual ca avantaj competitiv
Gândirea critică devine o formă de autoapărare cognitivă: împotriva vitezei, zgomotului, falsei certitudini și răspunsurilor frumoase, dar slabe. Când AI reduce costul de a produce texte, cod, prezentări și idei, valoarea discernământului uman crește.
Generații apropiate ca vârstă, dar diferite cognitiv
