415
Interviu: Dr. Paul Gavoni (SUA), Doctor în Educație, Board Certified Behavior Analyst – Doctorat (BCBA-D), directorul Asociației Profesionale de Management al Crizelor – Professional Crisis Management Association (PCMA) și expert în utilizarea științei comportamentale pentru gestionarea eficientă a situațiilor de criză în organizații, speaker la Conferința ABA 2024.
Cea de-a XIII-a ediție a Conferinței Internaționale ABA, evenimentul de referință în domeniul analizei comportamentale aplicate, se va desfășura pe 25 și 26 octombrie la Universitatea Titu Maiorescu din București.
„Understanding Behavior, Improving Lives” este tema care va ghida discuțiile celor două zile, punând accent pe modul în care înțelegerea profundă a comportamentului uman poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții persoanelor cu autism și a celor cu alte nevoi speciale.
Invitați de prestigiu din România și din toată lumea
Conferința reprezintă un punct de întâlnire pentru cei mai buni specialiști în ABA, oferind un cadru propice pentru schimbul de idei inovatoare și pentru cele mai recente descoperiri științifice în domeniu, cu scopul de a transforma viețile persoanelor atipice, însă tehnicile pot fi utilizate cu succes și în rândul persoanelor tipice.
Dr. Paul Gavoni
Dr. Paul „Paulie” Gavoni este un renumit cercetător și lider în domeniul comportamentului. A influențat semnificativ performanța umană și leadership-ul organizațional timp de aproape 30 de ani.
Este Director al Asociației Profesionale de Management al Crizelor (Professional Crisis Management Association – PCMA), un specialist comportamental foarte respectat și educator cu o vastă experiență în Managementul Comportamentului Organizațional – Organizational Behavior Management (OBM).
De-a lungul timpului, a ocupat diverse funcții în domeniul educației și al serviciilor sociale, precum Coordonator de Operațiuni – Chief Operation Officer (COO), Profesor, Vice-Președinte, Administrator Școlar și Manager de Redresare Școlară, unde a rămas fidel abordării sale bazate pe valori și Analiza Comportamentală Aplicată (ABA).
Dr. Gavoni pledează pentru utilizarea științei comportamentale pentru a ajuta oamenii și organizațiile să se dezvolte, oferind atât evaluări critice, cât și soluții practice pentru provocările educaționale.
Este (re)cunoscut la nivel mondial ca lector, gazda unui podcast de succes și autor de bestseller al Wall Street Journal și USA TODAY, combinând aspectele științifice cu aplicări practice.
Dr. Paul Gavoni este fost campion Golden Gloves la categoria grea, aplică, de asemenea, știința comportamentală în antrenarea campionilor în artele marțiale mixte, demonstrând o abordare proactivă, neînfricată.
Munca sa testează normele din domeniul educației și resurselor umane, dar și sporturilor de luptă mixte, impunându-l ca o figură versatilă și proeminentă. Am stat de vorbă cu Dr. Paul Gavoni:
Ce reprezintă ABA – Analiza Comportamentală Aplicată – în practica dvs. profesională?
Dr. Paul Gavoni: Viziunea mea este o lume mai bună prin analiza comportamentală, iar misiunea mea în viață este să ajut oamenii să se ajute mai bine pe ei înșiși și pe ceilalți prin analiza comportamentală. Analiza comportamentală aplicată (ABA) este știința comportamentului uman și, pentru mine, reprezintă baza a tot ceea ce fac, de la coaching la consultanță și leadership. Este vorba despre înțelegerea motivelor pentru care oamenii se comportă într-un anumit fel și folosirea acestor cunoștințe pentru a îmbunătăți performanța și rezultatele, fie că e vorba despre educație, terapie sau chiar sport. În practica mea, ABA oferă o abordare sistematică pentru identificarea, alinierea și consolidarea comportamentelor care conduc la succes, abordând în același timp comportamentele care inhibă progresul. Știința din spatele ABA permite schimbări reale și măsurabile în orice mediu, iar acest lucru este puternic.
La Conferința Internațională ABA, susțineți o prezentare despre Gestionarea crizelor cu ajutorul științei pentru creșterea nivelului de siguranță. Cum ați descrie o criză de management și care sunt câteva dintre mecanismele de gestionare?
Dr. Paul Gavoni: Siguranța, ca valoare de bază, trebuie să fie integrată în fiecare parte a sistemelor organizaționale, de la gestionarea crizelor la operațiunile zilnice. Pentru ca siguranța să devină cu adevărat o valoare, care să ghideze acțiunile oamenilor, trebuie gândite sisteme care să alinieze acțiunile personalului cu aceasta și să se asigure că oamenii știu ce au de făcut, efectiv, precum și să existe modalități de măsurare a succesului.
Totul revine la comportament, care presupune mai mult decât bune intenții; este nevoie de o formare eficientă în ceea ce privește comportamentul critic, de așteptări clare privind implicarea în acest tip de comportament și de o responsabilitate pozitivă pentru a crește probabilitatea ca acest comportament să aibă loc. Adoptarea siguranței ca valoare presupune proiectarea unor sisteme care să protejeze oamenii și personalul de vătămări. Acest lucru începe cu stabilirea unor așteptări comportamentale clare. Ce acțiuni ar trebui să întreprindă personalul în timpul unei crize? Cum pot preveni escaladarea acestora? E esențial fie definite aceste comportamente de încurajare a siguranței și să fie integrate în practicile zilnice. Pentru a se asigura că oamenii acționează în concordanță cu această valoare, este necesară o formare eficientă. Nu este suficient doar să încurajăm siguranța; personalul trebuie să fie înzestrat cu competențele necesare pentru a o menține în orice situație, în special în timpul crizelor comportamentale. Aceasta include formarea în tehnici de dezescaladare și privind modul de gestionare a agresivității, a auto-mutilării sau a perturbărilor. Formarea ar trebui să se concentreze pe dezvoltarea competențelor necesare pentru menținerea siguranței prin practică și aplicare, astfel încât personalul să fie încrezător și capabil să acționeze atunci când este necesar. Menținerea în timp a acestor comportamente este la fel de importantă. Pentru a asigura aplicarea consecventă a comportamentelor de siguranță, consolidarea pozitivă trebuie să facă parte din sistem. Recunoașterea și recompensarea personalului pentru respectarea consecventă a protocoalelor de siguranță consolidează aceste comportamente, ceea ce le face mai susceptibile de a continua. Fără consolidarea acestor valori, chiar și personalul bine instruit își poate pierde concentrarea. Feedback-ul regulat, atât pozitiv, cât și corectiv, este esențial pentru a menține siguranța ca prioritate și pentru a se asigura că aceste comportamente devin obiceiuri. În cele din urmă, sistemele de măsurare sunt esențiale. Organizațiile au nevoie de măsurători pentru a urmări cât de bine sunt menținute normele de siguranță. Aici ar putea fi incluse urmărirea frecvenței crizelor, a eficienței cu care sunt utilizate tehnicile de dezescaladare sau consolidarea comportamentelor pozitive în materie de siguranță. Aceste măsuri ar trebui nu numai să furnizeze date, ci și să fie utilizate pentru a motiva în mod pozitiv personalul, asigurându-se că siguranța rămâne o prioritate. Prin măsurarea rezultatelor și oferirea de feedback, organizațiile pot face ajustările necesare pentru a continua să îmbunătățească și să mențină siguranța în timp.
Cum poate fi ABA folosită dincolo de terapia pentru recuperarea persoanelor cu autism?
Dr. Paul Gavoni: ABA depășește cu mult cadrul terapiei tradiționale. Este vorba despre înzestrarea oamenilor cu abilitățile de care au nevoie pentru a reuși în toate aspectele vieții. Pentru persoanele diagnosticate cu autism, ABA poate ajuta la dezvoltarea abilităților de comunicare, sociale și de autogestionare, care sunt esențiale pentru independență.
Dar ABA funcționează și la nivel sistemic – prin educarea familiilor, școlilor și comunităților despre cum să creeze medii care să încurajeze comportamentele pozitive, ABA creează o structură de susținere care promovează recuperarea pe termen lung și integrarea în societate. Deși știința nu are toate răspunsurile, ne poate ajuta să le găsim pe cele mai bune. În cele din urmă, este vorba despre aplicarea principiilor de schimbare a comportamentului în fiecare context al vieții unei persoane pentru a ne ajuta să evaluăm mai bine, să rezolvăm problemele, să luăm decizii și să acționăm astfel încât să obținem rezultate valabile din punct de vedere social.
PCMA oferă cel mai mare și singurul sistem de management al crizelor din lume care folosește știința comportamentală in training și proceduri de managementul crizelor. În primul rând, ce este PCMA și de ce este acesta revoluționar? Cum considerați că acestea pot ajuta la depășirea provocărilor cotidiene?
Dr. Paul Gavoni: PCMA, sau Asociația Profesională de Management al Crizelor, este revoluționară pentru că instruiește oamenii în Managementul Profesional al Crizelor (PCM) folosind un sistem bazat pe fluență care este construit în întregime pe ABA de la zero. Ceea ce diferențiază PCM nu este doar accentul pus pe prevenire și dezescaladare, ci și accentul pus pe fluență – asigurându-se că oamenii stăpânesc abilitățile, nu doar le memorează. Acest lucru este esențial, deoarece în crizele din lumea reală, atunci când presiunea este mare, oamenii recurg adesea la comportamentele lor cele mai fluente. În calitate de boxer și luptător de arte marțiale mixte (MMA), am văzut pe viu cum se aplică acest concept de fluență – sau lipsa acestuia. De prea multe ori, oamenii se antrenează în arte marțiale, își primesc centura și pleacă cu un fals sentiment de încredere. Ei cred că sunt pregătiți, dar când intră într-o luptă adevărată, totul se destramă. Îmi amintesc că mă antrenam la box pentru prima dată cu un adversar cu centură neagră, eu având mai puțin de doi ani de experiență. Credeam că mă va distruge, dar într-un minut, era clar că nu se poate apăra. Centura îi dădea încredere, dar nu avea fluența necesară pentru a performa sub presiune. Aceasta este problema cu majoritatea sistemelor de antrenare: le dau oamenilor un certificat, dar nu le asigură măiestria. PCM este diferit. Se bazează pe fluență, ceea ce înseamnă că indivizii nu doar învață procedurile suficient de bine pentru a le demonstra la sfârșitul cursului – ci le exersează până când le pot executa automat, peste timp, chiar și în situații de stres ridicat. Acest lucru evită încrederea falsă care poate rezulta din simpla absolvire a unui curs sau din primirea unui card care spune că ești certificat. Într-o lume în care crizele – de la violența în școli la incidentele la locul de muncă – sunt mai frecvente ca niciodată, este esențial să existe un sistem care să pună accentul pe prevenire și pe fluență. PCMA pregătește oamenii să gestioneze crizele cu precizie și încredere, reducând atât frecvența, cât și severitatea acestor evenimente.
Cum pot organizațiile să beneficieze de metodele terapiei ABA în îmbunătățirea performanței?
Dr. Paul Gavoni: Aceasta este specialitatea mea. Am scris mult despre asta. Organizațiile pot beneficia enorm de pe urma ABA, deoarece aceasta oferă o abordare sistematică, bazată pe date, pentru îmbunătățirea performanței. Mulți oameni cred că ABA înseamnă doar abordarea comportamentelor problematice sau a problemelor izolate, dar este mult mai mult decât atât. În organizații, este vorba despre crearea unor sisteme care să identifice comportamentele-cheie care conduc la succes și să le consolideze în mod constant. Aici intervine managementul comportamentului organizațional (OBM – Organizational Behavior Management), un subdomeniu al ABA. OBM aplică principiile analizei comportamentale la mediile de lucru, ajutând organizațiile să își structureze sistemele, conducerea și procesele într-un mod care să conducă la performanțe optime. Am folosit OBM pentru a redresa școli, organizații de analiză a comportamentului și chiar săli de sport MMA falimentare. De exemplu, OBM poate fi utilizat pentru a îmbunătăți implicarea angajaților prin analizarea a ceea ce îi motivează pe angajați și prin crearea unor sisteme care să consolideze în mod constant acele comportamente pozitive. Atunci când angajații se simt recunoscuți și apreciați pentru contribuțiile lor, este mai probabil să rămână implicați, ceea ce duce la creșterea productivității și reducerea fluctuației de personal. Nu este vorba doar despre oferirea de recompense, ci și despre furnizarea de așteptări clare, consolidarea comportamentelor pozitive și oferirea de feedback în timp util, pe baza performanțelor observabile. Feedback-ul, atunci când este oferit în mod corespunzător, servește ca un puternic stimulent și ajută oamenii să își corecteze acțiunile în timp real, menținând întreaga organizație pe calea atingerii obiectivelor sale. Din perspectiva conducerii, ABA îi ajută pe lideri să se îndepărteze de evaluările subiective și de intuiție și să se concentreze în schimb pe date. Aceasta le permite liderilor să urmărească performanța prin comportamente măsurabile, oferind informații despre ceea ce funcționează și ceea ce trebuie îmbunătățit. Această abordare creează o cultură a responsabilității, deoarece angajații știu că eforturile lor vor fi măsurate pe baza unor acțiuni clare, observabile, mai degrabă decât pe baza unor parametri arbitrari. De asemenea, promovează un mediu de îmbunătățire continuă, în care atât succesele, cât și ariile de creștere sunt identificate prin intermediul datelor, permițând liderilor să perfecționeze sistemele și să consolideze comportamentele care conduc la rezultate. O componentă cheie a ABA în mediul organizațional este concentrarea asupra sistemelor care leagă performanța de organigramă, mai degrabă decât concentrarea doar asupra indivizilor. Deși performanța individuală este importantă, sistemele existente determină adesea dacă oamenii pot da tot ce au mai bun. De exemplu, dacă angajaților nu li se expun așteptări clare, nu dispun de instrumentele necesare pentru a reuși sau nu primesc feedback constructiv, chiar și cel mai motivat individ poate avea dificultăți. Mulți s-ar putea concentra pe comportamentul celor dintâi. Dar dintr-o perspectivă OBM, ne uităm la mediu, supervizorul direct al persoanei respective fiind o pârghie cheie în mediul acelui performer. Ce ar putea face mai mult, mai puțin sau diferit pentru a ajuta această persoană să se îmbunătățească? Supervizorul nu a făcut neapărat ceva greșit în sine, ci trebuie să diagnosticheze performanța persoanei pentru a ajunge la cauza principală a problemei. Uneori, acest lucru necesită o privire în oglindă. Prin aplicarea principiilor OBM la proiectarea acestor sisteme, organizațiile pot crea medii în care oamenii nu sunt doar capabili de performanță, ci sunt pregătiți să prospere. În ceea ce privește leadership-ul, mulți cred că acesta se referă la titlu, iar măsura liderului poate fi găsită în rezultate. Dar acest lucru nu este adevărat. Măsura liderului poate fi găsită în comportamentul adepților. Acesta este motivul pentru care o bună înțelegere a principiilor comportamentale îi poate ajuta pe lideri să exceleze. OBM subliniază, de asemenea, importanța consolidării. Liderii eficienți folosesc motivarea pozitivă pentru a modela comportamentele pe care doresc să le vadă mai des în echipele lor. Desigur, acest lucru merge dincolo de a spune doar „bună treabă”. Liderii buni se concentrează pe consolidarea acțiunilor specifice, de dorit, într-un mod care crește probabilitatea ca acele acțiuni să fie repetate.
În cartea mea, „Positional Authority Ain’t Leadership”, am împărțit leadership-ul în ceea ce eu numesc cele 4 pălării pe care le voi detalia mai jos. „Pălăria de lider” funcționează ca o operațiune de motivare. Este vorba despre angajarea într-un comportament care are o valoare și un efect de modificare a comportamentului.
Pe scurt, este vorba despre a-i inspira pe oameni să se îndrepte către un obiectiv. Dar inspirația nu este suficientă. Persoanele trebuie să aibă cunoștințele și competențele necesare pentru a reuși. Aici intervine „pălăria formării”, care funcționează pentru dobândirea de competențe. Acestea sunt două „pălării” puternice de purtat, dar sunt strategii antecedente. Acum, purtarea pălăriilor de conducător și de formator ar putea determina un comportament, dar nu îl va menține. Aici intervin „pălăriile” de antrenor/coach și de manager. „Pălăria de coaching” are rolul de a sprijini generalizarea abilităților dobândite în mediul natural. Este vorba despre a-i ajuta pe oameni să se comporte suficient de bine și suficient de mult timp încât să le vină firesc. Se trece de la a le spune oamenilor ce să facă la a-i întreba ce fac și ce rezultate produc pentru a-i ajuta să devină observatori mai buni ai comportamentului lor și observatori mai buni ai impactului comportamentelor lor asupra mediului. În cele din urmă, există „pălăria de manager” care funcționează pentru menținerea abilităților dobândite. O bună gestionare previne derapajele comportamentale. Dacă există sisteme bune, concepute în mod deliberat pentru a oferi motivații pozitive pentru comportamente cu valoare adăugată, gestionarea devine mult mai ușoară. Liderii care aplică aceste principii creează echipe care sunt mai motivate, mai unite și mai aliniate la obiectivele organizației. În esența sa, OBM în organizații se referă la valorificarea științei comportamentului uman pentru a construi sisteme în care oamenii pot da tot ce au mai bun. Este vorba despre crearea unui mediu structurat, bazat pe date, care promovează responsabilitatea, implicarea și îmbunătățirea continuă. Prin consolidarea consecventă a comportamentelor pozitive, feedback clar și leadership bazat pe cele 4 pălării pe care le-am prezentat, organizațiile pot conduce la succes în toate domeniile – de la performanța angajaților la rezultatele generale ale organizației.
Cum ați defini reziliența și de ce e bună?
Dr. Paul Gavoni: În ultimii ani, pe bună dreptate, s-a pus foarte mult accent pe traumă. Înțelegerea traumei, a efectelor acesteia și a modului de a sprijini persoanele în procesul de vindecare este esențială, în special în contexte educaționale și organizaționale. Cu toate acestea, ceea ce se pierde adesea în aceste discuții este subiectul la fel de important al rezilienței. În timp ce trauma se concentrează pe înțelegerea impactului adversității, reziliența se referă la modul în care ne revenim din acea adversitate – și, în cele din urmă, la modul în care devenim mai puternici datorită acesteia. Cele două ar trebui discutate împreună, deoarece sunt profund interconectate. Trauma poate modela experiențele unei persoane, dar reziliența determină modul în care aceasta răspunde, se recuperează și merge mai departe. Reziliența este mai mult decât capacitatea de a supraviețui greutăților. Este vorba despre învățare, adaptare și creștere în fața adversității. În lumea de astăzi, în care schimbările sunt constante, iar crizele par tot mai frecvente, reziliența este mai esențială ca niciodată. Dar chiar mai importantă decât reziliența este tăria de caracter – capacitatea nu doar de a recupera, ci de a rezista cu tărie și de a ieși mai puternic. Tăria de caracter este obiectivul suprem, deoarece depășește simpla revenire. Este dezvoltarea unei forțe adânc înrădăcinate care permite persoanelor și organizațiilor să prospere indiferent de cât de dure sunt circumstanțele. Reziliența înseamnă adaptabilitate, iar acest lucru este esențial atât pentru indivizi, cât și pentru organizații. Nu cei mai puternici supraviețuiesc, ci cei care se pot adapta la mediul lor, la fel ca în cazul procesului de selecție naturală. Pentru organizații, acest lucru înseamnă crearea unor sisteme care să încurajeze învățarea și creșterea ca răspuns la provocări, asigurându-se că acestea nu doar își revin din crize, ci devin mai capabile să prospere în viitor. Adaptabilitatea este cea care conduce la succesul pe termen lung, iar aceasta este ceea ce reziliența și forța de caracter oferă în cele din urmă.
Puțini oameni știu legătura dvs. cu sportul de performanță. Cum poate ABA să îmbunătățească performanța în MMA și BOX și în alte sporturi, din perspectiva dvs. de coach ai unor campioni în aceste sporturi?
Dr. Paul Gavoni: În experiența mea atât ca luptător, cât și ca antrenor în MMA, ABA a fost un instrument neprețuit pentru îmbunătățirea performanței. Folosind analiza sarcinilor, am reușit să descompun abilitățile MMA complexe în componentele lor, asigurându-mă că fiecare pas este stăpânit înainte de a le înlănțui împreună. Această abordare sistematică accelerează dobândirea abilităților, permițând luptătorilor să devină mai fluenți mai repede. Formarea abilităților comportamentale (BST) este o altă componentă esențială, deoarece îmbunătățește fluența prin modelare, repetare și feedback. Deși face deja parte din antrenamentul MMA, analiștii comportamentali pot perfecționa aceste practici pentru a maximiza performanța. Procesul decizional bazat pe date este un alt aspect cheie al ABA pe care l-am aplicat la MMA. Prin colectarea și analizarea parametrilor de performanță, analiștii comportamentali pot face ajustări în cunoștință de cauză ale strategiilor de antrenament, ceea ce duce la îmbunătățiri mai consistente. În mod similar, antrenamentul ajută la generalizare. Abilitățile dobândite la antrenament trebuie să se transpună în aplicațiile din lumea reală, iar analiștii comportamentali îi pot ajuta pe luptători să generalizeze aceste abilități pentru diverși adversari și scenarii. Reziliența este esențială pentru succesul MMA, iar integrarea conceptelor din Acceptance and Commitment Training (ACT) a fost extrem de benefică. ACT îi ajută pe luptători să devină mai conștienți de modul în care interacționează comportamentul și mediul lor, permițându-le să recunoască tiparele care nu se aliniază cu obiectivele lor de performanță și să le înlocuiască cu comportamente care îi apropie de valorile lor. Deși nu sunt specialist în ACT, matricea ACT oferă o abordare practică, bazată pe comportament, care este ușor de explicat și de aplicat în jocul mental al luptătorilor. De asemenea, folosesc foarte mult feedback-ul video și modelarea video în antrenamentele mele. Luptătorii își revizuiesc propriile performanțe pe video, colectează date privind parametrii cheie și le compară cu obiectivele de performanță – această metodă duce în mod constant la îmbunătățiri rapide. De asemenea, folosesc modelarea video prin trimiterea de clipuri cu luptători campioni care execută anumite abilități, cerându-le luptătorilor mei să analizeze și să aplice ceea ce văd. De exemplu, aș putea trimite un text de genul: „Uită-te la piciorul din spate al luptătorului X. Ce observați și cum se leagă de ceea ce am discutat?” Aceste observații mici și direcționate pot avea un impact mare. Analiștii comportamentali care intră în orice arenă sportivă pot utiliza aceste instrumente pentru a accelera dobândirea de abilități și performanțe.
Prezentăre la Conferința Internațională ABA 2024
Dr. Paul Gavoni va prezenta la conferința ABA rezultatele unei cercetări pe tema „Gestionarea crizelor cu ajutorul științei pentru creșterea nivelului de siguranță”.
Abstract:
Gestionarea eficientă a crizelor în cadrele de analiză comportamentală necesită o abordare cuprinzătoare de conducere, care să integreze conducerea, instruirea, coaching-ul și managementul.
Această prezentare subliniază modul în care aceste 4 roluri pot fi operaționalizate pentru a îmbunătăți pregătirea organizațională și răspunsurile adaptative la crize, implicit siguranța și reziliența.
Conducerea, conceptualizată ca o operație de motivare, stabilește condițiile care sporesc valoarea comportamentelor eficiente de răspuns la criză.
Instruirea se concentrează în mod special pe dobândirea de abilități cheie în managementul crizelor asociate cu prevenirea, de-escaladarea, managementul și reintegrarea, folosind tehnici de analiză a comportamentului pentru a asigura competența și fluența.
Coaching-ul servește la generalizarea acestor abilități învățate în mediul natural, îmbunătățind aplicarea lor în diferite contexte și scenarii.
Managementul valorifică situațiile neprevăzute existente într-un sistem robust pentru a asigura menținerea și coerența acestor comportamente în timp.
Prin aplicarea sistematică a acestor roluri, toate bazate pe principii analizei comportamentale, organizațiile pot adopta o abordare proactivă și bazată pe date a managementului crizelor. Această strategie nu numai că reduce impactul situațiilor de urgență, ci susține și cultura generală a siguranței, promovând învățarea organizațională susținută și reziliența.
Pe lângă Dr. Paul Gavoni, printre speakerii acestei ediții se numără:
Ellie Kazemi, profesor la California State University (CSUN) și fondator al unui centru de cercetare multidisciplinară în colaborare cu NASA. Dr. Kazemi este recunoscută pentru expertiza sa în leadership comportamental și dezvoltarea strategiilor eficiente de supervizare.
Justin Leaf, director executiv al Autism Partnership Foundation și Progressive Behavior Analyst Autism Council, cu peste 150 de articole publicate și o vastă experiență în predarea abilităților sociale persoanelor cu tulburări din spectrul autist.
Peter Gerhardt, specialist cu peste 40 de ani de experiență în ABA aplicată adolescenților și adulților cu tulburări din spectrul autist, cunoscut pentru abordările sale inovative în integrarea socială și profesională a persoanelor cu nevoi speciale.
Pete Wharmby, autor și avocat al drepturilor persoanelor neurodiverse, diagnosticat cu autism la vârsta de 34 de ani. Cu acest prilej, va fi lansată ediția în limba română a cărții sale, „Atipic. Cum lumea nu este construită pentru persoanele cu autism și ce putem face în această privință”, al zecelea titlu din colecția AHA Books.
Anca Dumitrescu, coordonator științific al Conferinței Internaționale ABA, psiholog și primul Board Certified Behavior Analyst din România. Este formator ABA la nivel național și a coordonat reglementarea analizei comportamentale aplicate în România. Este implicată constant în crearea și promovarea standardelor naționale pentru organizațiile care oferă servicii ABA pentru copiii cu autism.
Andreea Stroe Matauan, analist comportamental BCBA și psihoterapeut experiențialist. Lucrează de peste 16 ani cu copii și adolescenți diagnosticați cu tulburare de spectru autist și cu alte tulburări de dezvoltare și cu familiile acestora.
Vincent van Antwerp, Ph.D., BCBA, va discuta despre echilibrul între sănătate și prevenirea epuizării.
Daniela Bololoi, fondator și președinte al Asociației Help Autism, președinte RO TSA și membru activ al societății civile de peste 13 ani, pe care o și reprezintă în Consiliul Economic și Social din 2018. Pe lângă rolul activ în cadrul societății civile, Daniela este psiholog clinician, psihoterapeut cognitiv comportamental și analist comportamental. Ca psiholog, preocuparea ei este echilibrul familiilor copiilor cu autism.
Tematică și obiective Conferinței ABA 2024
Conferința își propune să ofere participanților instrumente practice și cunoștințe actualizate pentru a aborda provocările din domeniul comportamentului uman. Experți vor prezenta soluții concrete și eficiente pentru:
Supervizarea transformativă și intervențiile țintite pentru îmbunătățirea performanței personalului în cadrul organizațiilor.
Abordări analitice comportamentale în predarea abilităților sociale persoanelor cu autism.
Importanța analizei comportamentale ca disciplină distinctă și contribuțiile acesteia la științele umaniste și educaționale.
Soluții bazate pe știință pentru managementul crizelor și creșterea siguranței în medii educaționale și organizaționale.
