Anticoronavirus - exemple de implicare socială și soluții pentru gestionarea pandemiei

Dar daca tu vrei sa pleci, du-te!

51

Daca vrei sa pleci, du-te!

autor text: *Iunia Pasca, invitata la seria „Dreptul la cuvant

M-am intors inapoi in tara acum 5 luni, dupa cei 5 ani pe care i-am petrecut imprastiati pe 3 continente. M-am intors acasa pentru ca am vrut, nu pentru ca a trebuit. Nu pentru ca nu mi-a fost bine pe unde am fost, ci pentru ca mi-a fost atat de bine incat am decis ca vreau sa-mi fie asa de bine si acasa. M-am intors pentru ca dintre cele peste 40 de tari pe unde am calcat, pe canalele nicicareia nu curgea lapte indulcit cu miere si pe viza de intrare a nicicareia nu scria „Paradis”. Din cele peste 40 de tari pe unde am calcat, peste 40 dintre ele nu erau perfecte. Si atunci, mi-am zis, daca tot e sa traiesc intr-o tara imperfecta, de ce sa nu fie ea cea in care am vazut pentru prima data halatul galbui si peretii decojiti ai maternitatii?

In ultimele cinci luni de cand m-am intors, aud pana la ingretosare intrebarile sau exclamatiile din seria „de ce te-ai intors?”, „nu-ti pare rau ca te-ai intors?”, „da’ tu esti proasta?”, insotite de omniprezentele „eu abia astept sa plec” si „eu as pleca de-aici maine”. Si imi vin in minte o serie de idei pe care daca nu le exprim aici acum in scris, s-ar putea sa-mi crape inima si sa mor.

In primul rand, cum spunea un prieten de-al meu, imi vine sa le raspund tuturor: „Dar du-te! Te rog, cat de repede, si sa nu te mai uiti inapoi!” Pentru ca ultimul lucru de care avem nevoie in acest moment este de indivizi ca tine, care isi petrec intreaga energie plangandu-se cat e de nasol aici si ce caini incovrigati populeaza strazile altor natiuni. Granita e deschisa, lumea e deschisa, so go planet go!

Marca unui om de exceptie este sa reuseasca acolo unde majoritatea s-au oprit, acolo unde e greu dar el alege sa nu dea bir cu fugitii.

Marca unui om exceptional este sa razbata intr-un loc plin de provocari, este sa puna mana si sa construiasca acolo unde e nevoie, nu acolo unde deja s-a construit de catre altii.

Marca unui om de exceptie este alegerea responsabilitatii in locul invinuirii si a scuzelor, este actiunea in locul vorbelor goale si stricate.Marca unui om exceptional este a pune mana si a face, si a imparti mesaje ce construiesc, nu mesaje pline de acid si venin.

Dar daca tu vrei sa pleci, du-te!

Chiar daca asta imi vine sa le spun, nu le-as spune asta. Ci i-as intreba doar simplu:„Care e scopul tau in viata?”.
Care crezi tu ca e marca pe care poti si vrei sa o lasi in urma ta pe acest pamant? Sa fie doar urma de la Mercedes si coaja de la samanta, sau e posibil sa fie ceva pentru care cei din jurul sicriului tau sa incline capul si sa spuna „Iti multumim ca ai fost pe acest pamant. Lumea a fost mai buna datorita tie”. Nu stiu, se poate ca asta sa nu aiba nici o importanta pentu tine, dar te intreb: te-ai intrebat asta vreodata?

Teama mea e ca cei mai multi dintre cei care vreti sa plecati o faceti pentru ca fugiti de ceva.

Stii ca ceva nu iti place si vrei sa scapi de acel lucru. Stii ca nu esti fericit si vrei sa gasesti fericirea altundeva, pentru ca e clar ca ea nu salasluieste in tinutul acesta mirific in forma de peste. Sau buchet de flori. Sau orice alta bazaconie ti-a mai spus invatatoarea ta in clasa I. Sau a IIa.

Citește și alte informații de Bine despre România!

Iti spun asta cu toata sinceritatea, mi-e teama ca daca pleci pentru ca fugi de ceva, sansele sunt ca nu vei gasi ceea ce cauti acolo unde mergi. Pentru ca nu stii ce cauti cu adevarat. Poate ca vrei „o viata mai buna”, dar ce inseamna asta pentru tine? Si, mai important, de ce vrei o viata mai buna? Majoritatea oamenilor o vor pentru ca li se pare ca astfel vor putea in sfarsit sa simta libertatea, implinirea si fericirea pe care o cauta. Daca si tu esti unul dintre ei, te invit sa mergi in oricare dintre tarile dezvoltate din lume, unde cred ca esti de acord ca se „traieste mai bine”, si sa vezi cum o mare parte din localnici nu mai sunt acolo, pentru ca au plecat in cautarea „libertatii, implinirii si fericirii”. Si asta pentru ca si-au dat seama ca aceste lucruri nu salasluiesc in tarile lor doar pentru ca mall-urile sunt smechere, soselele sunt negaurite si coruptia mai putin corupta. Unii si-au dat deja seama ca nu salasluiesc nici in tara vecina, nici aici in tara ta, nici pe continentul vecin, nici pe cel de la celalalt capat, si in nici o tara de pe pamant. Pentru ca ele nu stau in nimc din exterior, ci sunt mult mai aproape decat ti-ai putea imagina: sunt in inima ta. In locul unde poti sa le cauti oriunde te-ai afla, si sunt grozav de nerabdatoare sa ti se infatiseze. Asteapta doar sa le-o ceri.

Dar daca tu vrei sa pleci, du-te!

Daca vrei sa pleci, du-te.

Dar in momentele in care vei fi acumulat tot ce ti-ai dorit, si vei trai viata pe care acum crezi ca vrei sa o traiesti, ia-ti cateva secunde sa inchizi ochii si sa asculti cu toata sinceritatea de care esti in stare. Si daca vei auzi de acolo din strafundul inimii tale o voce stearsa strigand „Asta nu e tot. Mai e ceva, iti aduci aminte? Adu-ti aminte!”… poate vei dori atunci sa o asculti. M-as bucura sa o asculti. Am fi cu un om mai aproape de o lume mai buna.

Daca vrei sa pleci, du-te.

Dar daca vrei sa pleci doar pentru ca „Romania e de cacao”, sa dai bir cu fugitii in cautarea unui loc mai „civilizat”, asigura-te ca stii mai ales inspre ce te indrepti, nu doar de ce anume fugi. Asigura-te ca stii cine esti, si ce ai venit aici sa faci. Si daca afli ca scopul tau e acolo in afara granitelor, atunci de-te si implineste-l. Dar daca nu e acolo, si-ti vei da seama de asta dupa un an, sau trei, sau cinci, sa te intorci. Noi vom fi aici si te vom primi cu bratele deschise.

Daca vrei sa pleci, du-te. Dar nu te uita la noi cei ramasi aici cu ura si dispret. Intr-un fel sau altul, ne curge aceeasi roseata prin vine. Nimeni nu-l apreciaza pe omul care-l vorbeste de rau pe altul, dar omul care arunca cu pietre in propriului neam… acela e dispretuit. Unii ar spune blestemat. Nu-ti face tie asta, tu meriti mai mult.

Daca vrei sa pleci, du-te.

Dar ia cu tine o atitudine de invingator, de vultur care isi ia viata in propriile maini si lupta pana la ultimul fulg. Nu te du acolo in lume ca sa te plangi, sa dai vina pe altii si sa gasesti scuze pentru nereusitele tale. Du-te ca sa reusesti prin integritate.

Daca vrei sa pleci, du-te.

Dar du-te ca sa ajuti sa cladesti acolo, nu doar ca sa iei; sa iei ceva care nu e al tau si la care tu nu ai contribuit nici o picatura de sudoare. Nu te du sa strici ceva ce altii si-au dat din viata pentru a construi. Meriti sa fii mandru de omul care esti. Du-te, dar du-te sa reusesti prin integritate.

Daca vrei sa pleci, du-te.

Dar du-te pentru ca esti fericit sa cunosti lumea de afara, nu pentru ca esti nefericit aici. Pentru ca atunci ma tem, sincer ma tem, ca nu vei scapa de nefericire. Si atunci ai plecat degeaba.

Daca vrei sa pleci, du-te.

Dar du-te si fa-ne mandri. Du-te si raspandeste inima de roman, cea autentica, in lume. Du-te si fa-i pe cei de acolo sa te cunoasca drept romanul care iti doresti sa fii.

Daca vrei sa pleci, du-te.

Si nu-ti fa griji pentru noi de aici, noi ne vom descurca. Sa-ti fie calea presarata cu flori, si sa gasesti ceea ce cauti.

Cu drag,
una dintre cei intorsi

Despre *Iunia Pasca

Iunia se numara printre fericitii care au refuzat sa lase visele din copilarie sa ramana doar atat: vise. A stat departe de casa cinci ani, timp in care s-a perindat prin Europa, Asia si America de Sud, studiind, muncind, facand voluntariat sau pur si simplu colindand cu rucsacul in spate. Cu ce s-a intors acasa? Cu o tolba imensa plina de experiente si invataturi pe care nu le-ar da pe toate averile din lume. Si Iunia e fericita. Ceea ce doreste din inima fiecarui individ de pe acest pamant.

Despre Asia a mai scris din cand in cand aici: www.iunia.ro, iar despre America de Sud aici: www.threebackpacks.wordpress.com.

Despre autor

avatar

Fondator RomâniaPozitivă.ro, Florin este educator de emoție și gând pozitiv. Florin susține acest demers prin programele sale de training și prin platforma de informație și educație pozitivă, www.RomaniaPozitiva.ro cu peste 30 de autori și peste 30 000 de articole de Bine despre România publicate încă din 2006. Florin are aproape 20 de ani de experiență ca trainer pentru circa 10 000 de participanți, iar domeniile de expertiză includ: facilitare de procese de învățare, orientarea spre soluție (psihologie pozitivă aplicată pentru rezolvarea problemelor), antreprenoriat social, ”train the trainers”, design thinking, managementul echipelor, management de proiect, recrutare şi selecţie, comunicare, teambuilding. Florin a lucrat 4 ani în industria berii alături de InBev având atribuții de training pe mai multe procese de vânzări și de business pentru o rețea cu peste 40 de firme de distribuție de bunuri de larg consum pe întreg teritoriul țării. Florin și-a început cariera profesională alături de echipa AIMS Timișoara - 4 ani de experiență în recrutare și selecție de personal și training. Florin are experiență ca moderator/speaker pentru diverse evenimente și conferințe: TEDx București, Impact HUB, Zilele Biz, Future Makers, ASPEN Leadership Program, Leaders for Justice Program, Automotive Forum, “Conferința Anului Viitor”, Inspiro, Bucharest Integrity Gathering, Conferința de Voluntariat, The Conference about Happiness, “Fabricat în Țara lui Andrei”cu NESsT & Petrom, WWF Școli Verzi în Europa, Criminalitate Forestieră WWF, Interpol, Client Earth), TEDx Galați, TEDx Constanța. Majoritatea clienţilor lui Florin sunt din aria de business, companiile activând în domenii foarte diferite (servicii, IT, automotive, bunuri de larg consum, consultanţă) pe întreg teritoriul ţării. Florin este implicat şi în proiecte de training și facilitare pentru organizaţii nonguvernamentale. Florin a fost membru entuziast în organizațiile AIESEC Timișoara și ARDOR Banat. Florin desfăşoară şi proiecte de training și facilitare în sistem deschis („open training”), un exemplu de astfel de program fiind cursul „Train the Trainers” cu Institutul Român de Training și Training Cafe. Motivaţia principală este dorinţa de a schimba lucrurile în Bine în România. Florin este certificat Formator A.N.C., White Belt @ ABInBev. Florin este mare fan de biciclete, mișcare în aer liber, muzică uneori chiar clasică și indiană.

51 de comentarii

  1. avatar
    Adrian Roditis on

    Am fost plecat 3 ani de zile in cautarea unei fericiri sau in cautarea mea mai bine spus si dupa cei 3 ani de zile m-am convins ca oriunde ai fi important e sa fii impacat cu deciziile pe care le-ai luat si cu ceea ce ai lasat in urma si ca fara lupta nu reusesti nicaieri.
    Pana la urma nu locul te face fericit, desi uneori ajuta, dar sentimentul tau de a fi creat ceva important pentru tine si in felul asta si pentru ceilalti. Realizand ca si afara totul este asa cum este datorita efortului unor oameni ca si tine si mergand un pic mai departe decat a judeca cum arata totul, mai departe de frumusetea exterioara, in mijlocul unui adevar care ne uneste pe toti indiferent de limba, loc, culoare…Important e sa faci si sa persisti in ceea ce stii ca poti sa faci bine si sa incerci sa aduci ceva nou si viu.

  2. avatar
    Ghita de la centru on

    Aproape ca-mi vine sa bifez fiecare paragraf, atat de adevarate sunt cele spuse.

    Dar… 🙂 Ar merita sa fie purtata aceasta discutie intr-un pe un ton mai putin sfatuitor si bland. Ar putea aceasta tanara domnita ca in loc sa epateze, sa generalizeze si sa dea lectii de viata si multe altele, sa construiasca ceva aici. In pofida bunelor intentii, dsoara a cazut in greseala pe care o detesta atat de mult, si anume, critica pe cei care critica si boscorodesc pe altii. Frustrarile, spatiul public unoerori infect, lipsa sentimentului de comunitate si multr altele se trateaza greu, prin munca multa, ani la rand. Eu de 15 ani muncesc in Romania, nu-mi vine sa plec si nici nu vreau.

    Imi pare bine ca dsoara s-a perindat prin lume, in schmb imi pare rau ca dupa aceste perindari simte nevoie sa imparta (pre)judecati. Speram ca tolba ei plina de experiente de viata sa o ajute sa construiasca ceva acasa. Apoi, cand va fi construit ceva, pe termen lung, mai discutam.

  3. avatar

    Si eu sunt plecat din tara de un an de zile. Si n-am plecat pentru ca am ținut morțis sa fug de acolo. Am plecat pentru ca firma la care lucrez mi-a oferit job-ul pe care-l am momentan si am considerat ca merita aventura.

    Sunt de acord cu tine când zici ca nicăieri nu e perfect si nici nu pot sa exprim in cuvinte cât de mult îmi lipsesc toate lucrurile pe care le aveam acasă: familie, prieteni, limba mea… Si, da si eu as zice oricui care e visează la plecare ca la un vas cu aur ca ar avea așteptari prea mari si sa aibă grija sa nu fie dezamgiti…

    In schimb nu cred ca sunt de acord cu tonul articolului. Mi se pare normala întrebarea de genul „de ce te-ai întors?” si as vedea-o ca pe o perfecta oportunitate sa le explic toate lucrurile frumoase pe care tara le are si pe care ei nu le vad. Si nu le vad, nu pentru ca nu vor, nu sunt destul de destepti, etc. Ci pentru ca așa funcționează omul. Nu vede ce are in curtea lui pana când nu se uita din curtea vecinului.

    Si eu n-as fi atat de supărat pe ei ca vor sa plece. Mi se pare normal sa încerci sa descoperi, sa vezi si altceva, sa încerci si alta combinatie de lucruri bune si rele. Si atunci eu le-as zice ca, da, e foarte bine ca vor sa plece, si sa facă tot posibilul sa o facă. Sa vadă pe propria piele ca si acasă ai lucruri bune pe lângă toate alea rele si ca si in afara au lucruri rele pe lângă cele bune…

    In fine! Incepusem sa scriu comentariul asta cu o întrebare in gând pentru tine: tu de ce ai plecat acum 5 ani? Nu ai făcut si tu parte din cei care vroiau sa plece?

  4. avatar

    fara suparare, dar nu ai spus nimic concret in acest articol. exista oameni care sunt de parere cu tine si cunosc oameni f apropiati (parintii mei) care te ar contrazice. au revenit in tara in vacanta dupa cativa ani iar dupa 2 sapt spuneau ca abia asteapta sa se termine vacanta si sa se intoarca in tara lor adoptiva. depinde ce faci unde esti plecat, sunt multe aspecte. iar multi care vor sa plece si nu la sapat santuri, vor sa plece pt ca statul iti pune bete in roate. si chiar stiu despre ce vb.

  5. avatar

    Mihai,

    Cred ca se poate sa nu fi reiesit destul de clar din articol cine sunt cei carora ma adresam. Si ma adresam exclusiv celor care vor sa plece doar pentru ca au impresia ca vor gasi acolo afara fericirea pe care nu o gasesc aici in tara. Celor care cauta acea viata mai buna afara, in loc sa o caute inauntru (si aici nu ma refer la inauntrul tarii, ci inauntrul propriei inimi). Poate ca Adrian (vezi comentariul de mai sus) a sintetizat mai bine in cateva randuri ceea ce eu am vrut sa transmit intr-o pagina plina. Acela e mesajul meu, si ii multumesc lui Adrian si tuturor celor care l-au inteles.

    Te rog sa nu ma intelegi gresit, eu nu spun „nu pleca”, din contra cred ca cel mai usor mod in care Romania si-ar putea schimba moralul ar fi daca fiecare locuitor ar putea sa iasa din tara macar pentru putin timp. Sunt cu totul de acord cu ce ai spus aici: „Mi se pare normal sa încerci sa descoperi, sa vezi si altceva, sa încerci si alta combinatie de lucruri bune si rele. Si atunci eu le-as zice ca, da, e foarte bine ca vor sa plece, si sa facă tot posibilul sa o facă. Sa vadă pe propria piele ca si acasă ai lucruri bune pe lângă toate alea rele si ca si in afara au lucruri rele pe lângă cele bune…”.
    Asta am facut si eu. Si NU acestor oameni ma adresam cu mesajul meu.

    Referitor la intrebarea ta, si iti multumesc pentru ea, eu am plecat sa-mi implinesc un vis din copilarie, si anume sa cunosc Asia si America de Sud. In acest proces am primit mai mult decat ma asteptam, si anume realizarea ca fericirea mea depinde de mine, si ca o port cu mine oriunde m-as afla. Acesta am vrut a fi si esenta mesajul meu de aici.
    Succes acolo unde esti!

  6. avatar

    Costin, nici o suparare:)
    din nou, mesajul nu era intentionat tutror celor care au plecat sau vor sa plece din tara, ci unei singure categorii dintre acestia. Daca parintii tai sunt fericiti in tara lor adoptiva, asta e cel mai important, si nu pot decat sa ma bucur:)
    toate cele bune!

  7. avatar

    Domnule Ghita,

    imi pare tare rau ca sunteti dezamagit, si ca la cinci luni dupa ce m-am intors in tara nu ati auzit ca am devenit deja presedintele Romaniei. Nu stiu exact ce asteptati dvs sa vedeti ca am construit de cand m-am intors, si mai ales unde sa auziti, avand in vedere ca lucrurile bune mai greu isi fac loc printre talk-showurile politice de la mai toate televiziunile romanesti, sau printre omorurile de la ora 5.
    Despre ce am am construit si construiesc, domnule Ghita, dvs s-ar putea sa auziti in curand, sau s-ar putea sa nu auziti niciodata.
    Intentia mea cu acest mesaj a fost pur si simplu de a oferi o alta perspectiva si a impartasi o alta atitudine. Daca v-a deranjat tonul bland si sfatuitor, si daca dvs vi se pare ca mesajul e plin de critici si prejudecati… asta e. Inseamna ca nu mai am nimic de spus, pentru ca nimic din ce voi spune oricum nu va va putea multumi.
    Va doresc pace si bucurie in tot ceea ce faceti!
    iunia

  8. avatar

    Eu cred ca Iunia nu a intentionat sa scrie un articol prin care „critica pe cei care critica si boscorodesc pe altii” sau ” sa imparta (pre)judecati”. A prezentat ideile folosind o metoda literara care adauga forta mesajului … impactul acestuia asupra cititorului este mai puternic.

    Cat despre Costin (daca el nu se respecta suficient ca sa isi scrie propriul nume corect, eu nu pot sa fac asa ceva :)), este clar ca este foarte tanar si inca nu a invatat un adevar simplu: daca nu vezi o bacterie, asta nu inseamna ca bacteria nu exista. Inseamna ca nu ai instrumentul potrivit (nu te ingrijora, si eu am fost la fel la varsta ta, se rezolva in timp :)).

    Cu alte cuvinte, daca tu, Costin, nu vezi nimic „concret” in acest articol, asta nu inseamna ca articolul nu are un mesaj pentru ceilalti cititori. Te ajut eu de data asta … de fapt, daca ne uitam din nou la mesajul tau, tu de fapt scrii din nou ceea ce a scris Iunia, dar mult mai condensat: „depinde ce faci unde esti plecat, sunt multe aspecte” 🙂

    Iunia a ales o forma mai elaborata a artei literara ca metoda de comunicatie (desi putea sa scrie un text scurt si simplu cu ideile principale), dar mesajul ei este cam acelasi cu al tau 🙂

    Oricum, faptul ca ai citit articolul ei pana la sfarsit si pe deasupra ai petrecut si ceva timp scriindu-ti opinia dovedeste ca esti mult deasupra medie in generatia ta. Succes in tot ce faci mai departe.

    Sorin

    PS: Habar nu am cine este Iunia, n-am auzit de ea pana acum, cineva pe Facebook a pus un link la articolul acesta. Mie mi-a placut 🙂

  9. avatar

    Stimabila, daca pe tine te-ar fi urmareit Securitatea ca pe Herta Muller nu cred ca mai scriai randurile astea de „delir cvasinationalist” …

  10. avatar

    Sper sa nu te jignesc dar mi se pare putin fals articolul si idee de fond… Tu de ce ai plecat ? Cred ca din aceleas motive care pleaca multi altii acum.

  11. avatar

    Draga domnul Gigel,
    scriu acest mesaj EXACT pentru ca nu m-a urmarit Securitatea. Scriu acest mesaj pentru ca sper ca o data si o data sa incepem sa traim in prezent, si sa nu mai caram trecutul in spate ca pe un bolovan ce sta sa ne zdrobeasca teasta la fiecare pas. Scriu acest mesaj pentru ca nu mai trebuie, domnule Gigel, sa traim asa cum ni se impunea sa traim.
    Cu tot respectul pentru cei care au trait vremuri ingrozitor de dureroase, daca ar sta in puterea mea sa stang cu mana toate durerile lumii, as face-o. Dar nu sta in puterea mea, cum nu sta in puterea nimenui sa ia cu mainile durerile altora. Si asa ca facem cu totii ceea ce putem cel mai bine, si anume sa facem din cei 70-80-100 de ani aici ceva care sa ne bucure, nu sa murim parandu-ne rau ca ne-a fost oferit cadoul de a trai pe acest pamant.
    Dar pana la urma, si aceasta e o alegere.
    Eu va doresc din toata inima sa gasiti linistea pe care o cautati.
    Cu respect,
    iunia

  12. avatar

    NoName2k,
    nici o problema, nu m-as simti jignita nici daca asta ar fi intentia ta 🙂 Din fericire, cu totii avem dreptul la cuvant si la parere.
    am spus intr-un comenariu de mai sus de ce am plecat eu.
    Repet ca mesajul NU se adreseaza TUTUROR celor care au plecat, sunt plecati sau vor pleca vreodata din Romania.
    toate cele bune!
    iunia

  13. avatar

    Si m-am dus ….

    Nu ptr bani sau ptr cheia uni Mercedes …. ci pur si simplu ptr ca am simtit o datoria fata de tara care mi-a redat viata si nici una fata de cea care m-ar fi lasat sa mor ….

    Voi bloger-asii astia de succes va pricepeti mai mult la scris si mai putin la viata reala ! Daca Doamne fereste maine ai avea in familie un caz de boala mai serios atunci ai vedea cu adevarat cat de „mirobolanta” este aceasta tarisoara ….

    Sa-ti raspund si la partea cu lasitatea : Poporul roman a avut de ales la ultimele alegeri intre un „Prostanac” si un „Pirat” …. deci isi merita soarta ! Si inchei prin a parafraza un mai vechi editorial: „Daca Brancusi ar fi ramas in Romania ar fi fost un anonim ! ”

    Multa Sanatate iti doresc ptr ca in Romanica ai mare nevoie !

  14. avatar

    Bogdan,

    Ma bucur ca ti-ai recapatat sanatatea, si ca dai inapoi tarii care ti-a redat-o. Asa se si cuvine. Bravo.

    Un lucru pe care eu l-am invatat in si despre viata reala, la care cred ca imi permiti sa judec singura cat de mult ma pricep sau nu, este ca nimic nu e intamplator. In universul acesta care se misca mai bine decat orice ceas elvetian, nimic nu e intamplator.
    Nu stiu daca asta inseamna ceva pentru tine ori ba. Nu simt nevoia sa elaborez.

    Un ultim gand, cand spui „poporul roman isi merita soarta”, poate ai vrea sa uiti ca si tu faci parte din el, dar din pacate lucrurile nu functioneaza asa. Nu ni s-a dat de-acolo de sus un creion cu guma magica cu care sa facem corecturi locului unde ne-am nascut. Chiar daca nu doresti sa recunosti acest lucru, omul care tu ai fost pe cand erai aici, si deciziile pe care tu le-ai luat, au contribuit la fel de mult la soarta acestui neam precum a oricarui alt roman in care tu acum arunci cu pietre. Desigur, asta nu s-a incheiat o data cu plecarea ta, ci continui sa contribui de acolo de departe. Pietrele tale se resimt la fel de greu, sa stii. Si de asta, imi pare rau.

    Cuvantul pe care eu l-as folosi, insa, nu e „merita”. Ci „creeaza”. E normal ca avand in vedere trecutul nu foarte indepartat, majoritatea dintre noi sa fi uitat ce inseamna cuvantul „a crea”. Acum a venit insa vremea sa ne reamintim, si cu cat mai repede reusim sa facem asta, cu atat mai repede ne va fi bine.

    Dar tu sa nu te ingrijorezi. Multumesc pentru urarea de sanatate, si-ti doresc sa-ti fie cat de bine posibil si tie acolo.

    iunia

  15. avatar

    e si corect si nu ce spui tu aici…… tara noastra e necivilizata asta e problema ….. si mai este o zicala romaneasca…. CEL MAI DESTEPT CEDEAZA PRIMUL……. de aia ce spui tu cu „Marca unui om de exceptie este sa reuseasca acolo unde majoritatea s-au oprit, acolo unde e greu dar el alege sa nu dea bir cu fugitii.

    Marca unui om exceptional este sa razbata intr-un loc plin de provocari, este sa puna mana si sa construiasca acolo unde e nevoie, nu acolo unde deja s-a construit de catre altii.

    Marca unui om de exceptie este alegerea responsabilitatii in locul invinuirii si a scuzelor, este actiunea in locul vorbelor goale si stricate.Marca unui om exceptional este a pune mana si a face, si a imparti mesaje ce construiesc, nu mesaje pline de acid si venin.” mie unu mi se pare o mare prostie, majoritatea romanilor de EXCEPTIE au REUSIT…… si au fost apreciati…… NU in ROMANIA ci in STRAINATATE…… offf …. si asta e de la Vuia incoace, ROMANIA este apreciata datorita OAMENILOR DE EXCEPTIE care sunt in Strainatate de la MEDICI, INGINERI, si alte meserii……offf Iunia pentru ca tu nu ai reusit in strainatate sa te faci remarcata…. nu inseamna ca cei care pleaca dau bir cu fugitii.

  16. avatar

    Singurele lucruri care mi-ar lipsi cu adevarat pe tarimuri straine sunt familia si prietenii. Cam atit! Si as pleca nu pentru ca aici n-am ce face, unde ma relaxa, din ce trai sau unde munci. As pleca pentru ca atitudinea multor concetateni lasa mult de dorit. As pleca pentru ca m-am plictisit sa vad nesimtire egalata doar de grobianismul cu care romanul reactioneaza atunci cind i se atrage atentia politicos ca deranjeaza pe altii. Si, mai ales, de aprobarea tacita a grobianuismului de catre ceilalti. Si nu spun asta pentru ca asa citesc in ziare sau vad la tv. N-am nevoie sa citesc sau sa vad niciunde. E de-ajuns sa fac o plimbare prin oras. Atrageti-i cuiva atentia ca nu e ok sa arunce mizerie pe jos si, in cel mai bun caz vi se va arunca o privire incruntata sau un zimbet in zeflemea. Insa lipsa de civilizatie elementara s-a integrat perfect in peisajul mioritic incit nu mai deranjeaza pe nimeni si a devenit parte din normalitate, nu mai e un defect. Democratia mioritica inseamna numai drepturi si nici o responsabilitate. Si cei mai multi romani nu au habar ca libertatea unui individ se termina unde incepe libertatea celorlalti indivizi si ca nimic nu-ti da dreptul sa le-o incalci.

    Da, nicaieri nu e perfectiune. Peste tot trebuie sa lupti. Dar macar e respect. Iar cei care au uitat de el sunt pusi la punct, pina la lege, de societate.

    Romania pozitiva se va construi din gesturi si comportamente concrete ale majoritatii. Chestia asta cu „eu vreau sa lupt unde altii au renuntat” e un sofism asa de depasit in situatia de fata!… Nu poti invata cu forta pe nimeni care nu vrea sa invete. Cu atit mai putin un popor care nu vrea sa invete din propriile greseli si le uita cu atita usurinta incit le va repeta si miine, si poimiine si raspoimiine…

  17. avatar

    Un articol exceptional, motivational, am rezonat cu el de la inceput pana la sfarsit si sunt ferm convins ca nu sunt singurul, insa e mult mai usor sa critici negativ orice lucru pe planeta asta (de ce e mai usor nici pana acum nu am inteles) decat sa incerci sa storci esenta.

    Si grapefruitul e un fruct dezagreabil pot spune(trebuie sa-l decojesti pt a-l putea manca, ajuns acolo constati ca e amar, tare amar), dar cu siguranta va veni altcineva sa-mi spuna ca zeama lui combinata cu miere sau cu orice altceva vreti voi pe langa faptul ca e f sanatoasa, e si foarte buna la gust.

    Ideea este ca vedem si gustam ceea ce ne inconjoara dupa bunul plac.

    Eu aleg sa-mi placa si ma motiveze articolul asta, sa ma simt mandru ca in „terenul asta arid” pe care traim mai rasare ici colo cate un ghiocel, poate peste ani si ani o sa se albeasca campul, BRAVO.

  18. avatar

    draga Adrian,

    cand am terminat de citit comentariul tau am ramas pentru o scurta perioada intr-o stare de confuzie cumplita, nestiind daca sa rad isteric sau sa plang in hohote.
    Daca ideea cu care tu ai ramas din mesajul meu e ca m-am intors acasa si am scris acest mesaj din frustrarea ca nu am reusit sa ma fac remarcata in strainatate… atunci ce pot sa zic, in afara de „Sa-ti fie de bine!”. Presupun ca te-ai simtit bine cand ai elucidat misterul si motivul din spatele mesajului, asa ca ma bucur ca ti-am oferit macar o clipa de bucurie azi 🙂

    Lasand la o parte faptul ca nu stii absolut nimic despre mine, Adrian, si despre ce am facut eu in strainatate, precum si definitiile pe care le aloci cuvintelor „apreciat”, „de exceptie”, „a reusi” si „a se face remarcat”, as vrea doar sa remarc un lucru: daca peste noapte oamenii (si nu numai romanii) s-ar vindeca de aceasta boala teribila careia ii spune „a face presupuneri fara nici un fel de informatii si baze reale, ci bazate pur si simplu pe ideile care plutesc la noi in tartacuta”, intreaga lume s-ar transforma instant intr-un loc unde chiar ne-ar face mare placere sa traim. Asta ar include si Romania.

    inca un gand, as putea sa enumar pana la epuizare exemple de romani care sunt apreciati, care au reusit si care sunt de exceptie aici, in tarisoara noastra draga. Dar si daca prin absurd am admite ca ai dreptate, ceea ce doresc eu sa sugerez este ca si daca a fost asa in trecut, asta nu inseamna ca lucrurile trebuie sa fie asa si pe viitor. Viitorul nu e egal cu trecutul. Mai mult decat a depinde de ceea ce am facut ieri, viitorul nostru depinde de ceea ce facem AZI.
    daca tu nu doresti sa faci nimic, nu-i nici un bai. Dar ar fi de vis daca macar nu ai strica nimic. Prin ganduri, vorbe sau fapte.

    ah, si un ultim gand, eticheta aceea de „necivilizat” pe care o lipesti cu atata pasiune pe poporul roman… Si actul tau de identitate pe care scrie tot „roman”… sau „Romania”…

    iti doresc toate cele bune!
    iunia

  19. avatar

    Dle Saturnian,

    remarc in prima propozie cuvantul „mi-ar lipsi”, ceea ce ma face sa presupun ca nu ai fost/nu esti plecat din tara, cel putin nu pe termen lung. Spunea cineva intr-un comentariu altundeva „Cred ca numai cineva care este sau a fost plecat din tara poate sa inteleaga cu adevarat ce vrea sa spuna”. Lucrul asta devine din ce in ce mai evident pentru mine, si mi-e clar ca este si cazul de fata.
    Drept urmare, raspunsul meu se incheie aici.
    Ah, totusi as spune doar urmatorul lucru: respectul e ceva ce se invata. Ii invatam pe ceilalti sa ne respecte, si o facem in primul rand respectandu-i pe ei, si tot in primul rand respectandu-ne pe noi insine.

    iti doresc toate bune,
    iunia

  20. avatar

    Sorin si Iulian, multumesc pentru ca ati inteles, si multumeac pentru comentariile voastre.

    numai de bine,
    iunia

  21. avatar

    Eu nu sunt chiar de acord cu tine. E bun ce spui…. dar personal acum am terminat medicina si la noi se pleaca. Si nu pleci nici de laptele si mierea din afara nici de la bine din RO. pur si simplu nu putem trai…. toti cei care ramanem in tara ne gandim in fiecare zi daca ar fi mai bine sa emigram sau ne schimbam domeniul de activitate.
    SI crede-ma ca unii din cei mai onorabili si mai de valoare colegi pe care i-am cunoscut au plecat cu foarte mare tristete(multi din ei Medici Militari) din simplul motiv pentru ca nu pot sa traiasca si sa munceasca in aceasta tara. Si nu poti sa-i ceri unui om sa ramana, pentru ca el stie de ce e capabil si cat bine poate sa faca si nu poate doar pentru ca nu are cele mai elementare resurse …. sunt destui care pleaca pentru ca n-au incotro. si pleaca cu lacrimi in ochi….

  22. avatar

    Am ajuns din intamplare pe articolul asta dar tema ma intereseaza si mi s-ar rupe si mie inima sa nu raspund.
    In primul rand ca si emigrant am intalnit foarte des conationali care impartasesc aceleasi idei ca tine, mai des decat cei cu ” de ce sa te intorci?”. Multi nostalgici spre „tarisoara noastra” lasata in urma si foarte multi care ma judeca cu „voi, ati fugit”.

    In comentarii repeti ca te referi doar la o anume categorie de oameni, dar in textul original iti exprimi temerea (ceea ce insinueaza ca de fapt asta crezi) ca majoritatea celor care pleaca o fac din frica: „Teama mea e ca cei mai multi dintre cei care vreti sa plecati o faceti pentru ca fugiti de ceva.”

    Sa iti spun parerea mea acum: toti cei care pleaca au dreptul sa plece si nimeni nu e in masura sa judece cine da bir cu fugitii si cine nu. Cine esti tu sa judeci ce e in sufletul unui om care nu mai gaseste alta solutie decat sa-si ia viata de la capat intr-o alta tara? Sunt de acord ca exista o categorie destul de extinsa de oameni care nu constientizeaza ce greutati implica asta si pleaca cu asteptari exagerate, dar asta nu inseamna ca fug de ceva. Inseamna ca se zbat, cauta solutii pentru o viata mai buna, ceea ce e de admirat mai ales cand apartii unui popor a carei istorie a fost marcata de lipsa de initiativa si care e as in lamentari. Marea lor majoritate ramane in tara gazda… oare ce spune asta?

    Ma asteptam ca o persoana care a calatorit si a vazut lumea sa fie mai deschisa si mai putin incotosmanata de „patriotismul” popularizat in comunism. Sa-ti spun ce cred eu despre asta: a iubi o tara inseamna a iubi in primul rand oamenii de acolo pentru ca delimitarea geografica e doar o conventie, a-ti da viata pentru oamenii aia. Oamenii fac o tara. Sau eu, pentru romani, cu tot respectul nu imi dau nici fericirea, nici nu am de ce sa fac vreun sacrificiu.

  23. avatar

    Apreciez postarea precedenta a Simonei, in sensul ca eu cred ca cel mai bine se simte cineva acolo unde se integreaza cel mai bine in modul de viata, de munca si in general in societatea respectiva.

    Ca sa iti dau exemplul meu personal, la terminarea facultatii am plecat din Romania unde nu ma simteam nici respectat nici integrat social, pentru a face un doctorat intr-o tara europeana (in cazul meu Spania), cu o bursa decenta si un director foarte cunoscut in domeniul meu de activitate. Si in foarte scurt timp am descoperit o lume care m-a primit foarte bine, in care m-am integrat repede si usor, si unde in sfarsit am reusit sa imi fac si numerosi prieteni, sa am o viata sociala frumoasa, pe langa cea academica.

    Astfel ca desi, acum in criza, incep sa apara oportunitati in Romania poate comparabile cu cele din Spania, am decis sa raman aici, si nicidecum din motive pragmatice (bani, salarii, performanta la munca etc.) ci doar pentru ca imi place foarte mult modul de viata de aici. Si nu intentionez sa ma intorc; cu asta nu vreau sa zic ca urasc Romania, nici pe departe, si nici nu am plecat de frica, dar ca pur si simplu ma simt mult mai satisfacut, mai integrat, mai implinit in viata mea din Spania.

    Asa ca ii incurajez pe cei care vor sa plece, nu se stie unde poti descoperi un loc in care sa te simti mai bine, dar e important sa incerci si sa explorezi.

  24. avatar

    Cum sa ne mai unim pentru o felie de paiine cand de 20 de ani ne amagim cu firimiturile de la masa stapanilor ? …A alege odata la 4 ani „raul cel mai mic” este, zic eu , mai toxic decat mult criticata Mioritza ….
    „Sarpele cand iti iese in cale , dai cu bata ca sa te aperi …daramite pre balaurii care ne inghit de vii ..?” Tudor din Vladimiri …a trait in Romania ?

    1@”patriotismul” popularizat in comunism” – nu bunicii tai au murit la Plevna, la Marasesti, la Cotul Donului si au baut apa din urmele de copite de cal pe frontul de la Odessa …

    2@”delimitarea geografica e doar o conventie” – da asa zicea si Stalin draga mea… si daca azi ar mai fi viu, tu ai canta in fata tabloului lui , dimineata cam asa: „Mareatza Uniune (CCCP) pe veci s-a inaltat !…”: )

  25. avatar

    Nu alegi unde te nasti, dar ideal ar fi sa alegi unde vrei sa iti fie casa. Marca unui om de exceptie este felul in care isi construieste propriul drum in cunostinta de cauza, as completa eu inceputul articolului. Ceea ce si tu mentionezi, dar pe un ton ceva diferit.

  26. avatar
    Un roman simplu on

    Un articol foarte bun! Felicitari.
    Personal exprim un sentiment de admiratie si respect pentru Iunia Pasca, pentru felul cum a dezbatut acest subiect. Opiniile bineinteles sunt pro si contra si fac din acest subiect unul destul de important, al secolului in care traim. Libertatea de exprimare este un lucru vital in cadrul dezvoltarii evolutiei speciei umane. Alegerea apartine fiecaruia dintre noi, cel mai grav este ca ea sa fie impusa sau obstructionata de prevederi, sau anumite legi, decizi etc. Nu sunt in masura sa judec nici un comentariu de mai sus si nici articolul Iuniei DAR pot face o remarca in care imi voi exprima opinia care poate fi mai mult sau mai putin plauzibila.
    Este foarte adevarat ca trebuie sa ne cunoastem scopul in viata dar si limitele si la fel de adevarat ca daca ne dorim ceva putem obtine acel ceva.
    Eu risc sa aduag ca sunt extrem de multi romani care au plecat din tara pentru EDUCATIE . O altfel de educatie in care au trait, o educatie mai buna care sa ii ajute sa isi dea seama de scopul pe care sa il urmeze in viata. Nu pot sa iti inteleg teama draga Iunia legat de faptul ca romanii fug de ceva atunci cand aleg sa PLECE din Romania temporar sau definitiv. Iti recomand sa te gandesti mai mult chiar tu si sa nu ramai blocata la acest gand care iti inspira aceasta teama . In inchierea comentariului meu adaug un citat care imi place si care pe mine personal m-a facut sa inteleg multe lucruri care sunt in jurul meu .

    ‎”Există doar o singură ‘Educaţie’, ce poate avea un singur scop: libertatea minţii. Orice altceva care necesită un adjectiv, fie ea ‘educaţie civică’ sau ‘educaţie socialistă’ sau ‘educaţie creştină’ sau orice alt fel de educaţie, nu este educaţie şi are un scop total diferit. Simpla existenţă a acestor ‘educaţii’ modificate este mărturia faptului că susţinătorii lor nu le pot impune unei minţi care gândeşte liber. O ‘educaţie’ care nu se poate impune unei minţi libere şi care, ca atare, trebuie predată prin predici şi precepte, aflate în serviciul acestor sentimente şi atitudini şi credinţe, nu este nimic altceva decât pură tiranie.”

    O gandire pozitiva tuturor !!!

  27. avatar

    Mihai si Simona, un om mare, dar grozav de mare, spunea odata: „Nu intreba ce tara poate face pentru tine, ci intreaba ce poti face tu pentru tara”.

    Mihai, ai dreptate, cunosc ceea ce-mi spui mai bine decat crezi, pentru ca fratele meu e unul dintre voi. Si pentru voi mi se rupe sufletul cel mai tare, pentru ca voi se presupune ca prin prisma misiunii si a harului sunteti inclinati in a ajuta, in a vindeca, in a da din voi pentru a-i fi bine altuia. Si voi „trebuie” sa plecati din locul unde este cea mai mare nevoie de voi. Cred ca doare cel mai mult, cred ca se pleaca cu lacrimi in ochi… si cred ca e tocmai din cauza ca voi (nu toti, desigur, dar multi) simtiti poate cel mai tare partea aceea cu „scopul” de care vorbeam.
    Desigur, s-ar putea sa ma insel. Personal cred ca e mai bine sa plecati decat sa deveniti dependenti de banii ce vi se strecoara in buzunar, si sa nu va mai puteti face treaba din inima, ci doar stimulati de „plic”. Mi se pare o tragedie. Poate daca plecati cu totii ne trezim si noi la o realitate mult prea evidenta pentru a fi inteleasca usor: e mult mai usor sa previi decat sa vindeci. Poate ne trezim si noi si incepem sa avem mai multa grija de noi, fizic, mental si emotional, ca sa nu trebuiasca sa umplem paturile spitalelor pentru motive ce ar fi atat de usor de prevenit daca am fi putin mai constienti.
    Imi permit sa sugerez ca un rol important in aceasta onstientizare il aveti si voi, medicii, Dar desigur, cine sunt eu sa-mi permit sa dau sfaturi.

    iti doresc sa iei cea mai buna decizie pentru tine, oricare ar fi ea. Mai bine sa fii fericit altundeva decat nefericit aici, asta e clar ca lumina zilei. Numai sa fii fericit 🙂

    iunia

  28. avatar

    Simona,

    ai dreptate, nu sunt in masura sa judec pe nimeni, si de aceea nici nu o fac. Eu am expus doar o serie de idei, dar nu am judecat cine face sau nu parte din acea categorie. Cine se simte parte din ea, se simte. Dar e datorita judecatii pe care si-o aplica singuri. E ca si cum ai spune „Majoritatea blondelor sunt inteligente”. Blondele singure decid apoi daca vor sa se situeze in majoritate sau in minoritate. Nu am arat cu degetual pe nimeni si am spus: tu, Gheorghita, tu dai bir cu fugitii. Nu, asta nu am cum sa o judec.

    „Inseamna ca se zbat, cauta solutii pentru o viata mai buna, ceea ce e de admirat mai ales cand apartii unui popor a carei istorie a fost marcata de lipsa de initiativa si care e as in lamentari. Marea lor majoritate ramane in tara gazda… oare ce spune asta?” – deci sa inteleg ca pentru tine, cea mai laudabila forma de initiativa este a pleca din tara gazda? Ti se pare cu totul absurda ideea ca poate ne-am nascut cu totii in Romania cu un scop, ca nu e arbitrar unde am aterizat pe acest pamant?

    Din ultimul tau paragraf mi-e clar ca tu nu-i iubesti pe romani, si deci nu iubesti tara asta. Ceea ce e ok, sper totusi ca sunt oameni, tari si popoare pe care le iubesti. Pentru ca fara iubire, totul e degeaba.

    Personal, nu iubesc tara asta, si nu iubesc oamenii astia. Ci ii iubesc pe toti oamenii din toate tarile pe unde am fost, si din cele pe unde nu am fost (cred ca trebuie sa explic ca asta include si Romania). Pentru ca ceea ce eu mi-am dat seama din calatoriile mele ce, conform judecatilor tale, nu m-a ajutata deloc cu dez-incotosmanirea de patriotismul comunist, este ca intr-adevar, suntem mult mai mult asemanatori decat suntem diferiti, ca toti plangem si radem pentru aceleasi dureri si bucurii, ca toti cautam acelasi lucru in viata. Ceea ce, intr-un fel, ne face pe toti frati si surori. Eu simt asta, si asta ma face fericita. Tu poate nu o simti. Imi pare rau.

    “Nu intreba ce tara poate face pentru tine, ci intreaba ce poti face tu pentru tara”, spunea acel mare om. Grozav de mare om.

    numai bine iti doresc,
    iunia

  29. avatar

    @Gigel
    Bunicii mei au luptat si au trecut cu mare greu prin al doilea razboi mondial. Desi au crezut in idealurile de dinainte de a intra in razboi, nu a meritat sacrificiul dat fiind ce s-a intamplat dupa.
    Iar cu granitele, eu vorbesc in alt context. Bunicii mei cand au murit credeau ca Romania se intinde mult dincolo de granitele actuale conventionale, acolo unde exista romani.

    @Iunia
    Nu am spus ca ii urasc pe romani. Am spus doar ca nu as sacrifica nimic pentru oamenii care constituie tara numita Romania pentru ca pur si simplu de cate ori merg acolo nu gasesc la ei decat frustrari. Suntem un popor de atotstiutori (cum bine spui si tu de altfel, toata lumea stie mai bine ca tine unde ar trebui sa fii) si de victime. Nu vad nici un fel de simt civic, de constiinta nationala. In schimb vad o preocupare obsesiva pentru identitatea romaneascape care nu o mai gasim odata.

    Intr-un final articolul tau, l-am inteles. Dar… exista un dar, m-a deranjat tonul, repetarea „marca unui om de exceptie” urmata de o serie de opinii care arunca o umbra de usoara prejudecata asupra diasporei. Si ma deranjeaza ca prezinti Romania asa cum vad unii strainatatea, o tara idilica in care vei fi primit cu bratele deschise. E o parere frumoasa dar nu e realistica, pentru ca asa cum spui chiar de la inceput cand te intorci nu esti primit cu flori ci cu diverse remarci rautacioase.

    Si as vrea sa inchei aici.
    Cred ca interpretezi gresit citatul lui JFK pentru ca el a fost enuntat in alt context: „tara” se referea la SUA de la inceputul anilor 60 in cea mai prospera perioada a lor si se referea la faptul ca americanii ar fi trebuit sa aprecieze mai mult libertatea pe care alte state nu si-o puteau permite in contextul politic de atunci (sunt multe referinte la regimurile antidemocratice cu care erau in conflict, mai sus in discurs). Se referea mai mult la faptul ca ei o duceau foarte bine atunci si de aceea ar trebui sa valorizeze principiile democratice pentru a face ceva pentru tara.
    Tot el a spus in fraza urmatoare: „Iar voi cei din afara, nu va intrebati ce America poate face pentru voi, ci ce puteti face voi pentru libertatea umanitatii”. Iar pentru mine libertatea inseamna a nu fi chestionat nici daca vrei, nici daca nu vrei sa te intorci.

  30. avatar

    Draga Simona,

    ma bucur ca ai mai scris. Incepem chiar sa ne intelegem una pe alta. 🙂
    As dori doar doua clarificari sa mai fac.
    Afirmatiile cu „marca unui om de exceptie” sunt exact ca cele cu blondele. Cine simte ca sunt despre el, simte, intentia mea nu a fost sa le pun asupra intregii diaspore. Eu insami am fost parte din ea timp de cinci ani de zile, de ce m-as fi impuscat singura in picior? 🙂
    Iar imaginea idilica nu stiu exact de unde ti se pare ca a venit… poate de la partea cu „te asteptam cu bratele deschise?” Cumva, se poate sa fie doar parerea mea, simt ca undeva dedesubt, sub toate mastile pe care incercam sa le afisam, majoritatea dintre romani se bucura in inima lor cand cineva se repatriaza. Eu personal, in ciuda acelor intrebari de la inceputul mesajului, nu m-am simtit niciodata nebinevenita de cand m-am intors. Oamenii credeau ca sunt nebuna, clar, dar intrebarile acelea ale lor veneau din propria lor durere, nu din dorinta de a ma trimite inapoi. Nu m-am simtit deloc respinsa sau judecata negativ pt ca m-am intors.

    SI in al doilea rand, citatul lui JFK nu l-am interpretat in nici un fel. L-am scos din orice fel de context, pentru ca imi pare universal valabil. Am aplicat lucrul asta in contextul „Iunia, nu te intreba ce poate face compania asta pentru tine, ci ce poti face tu pentru ea”; „familia asta pentru tine”, „persoana asta pentru tine”, si rezultatele pe care simpla schimbare a unghiului, perspectivei si atitudinii mele le-au produs in viata mea au fost senzationale.

    Pur si simplu schimbarea unghiul de la „Toate astea trebuie sa le faca cineva pentru mine”, si a fi frustrat cand asta nu se intampla, la „Astea sunt lucrurile minunate pe care EU pot sa le fac pentru…”, efectiv mi-a dat elibererea aceea de care vorbesti tu. Care nu are nici o legatura cu oricine altcineva din lume. Libertatea ne-o putem oferi doar noi, noua insine, si faptul ca cineva ne chestioneaza sau se indoieste nu ar trebui sa schimbe absolut deloc ceea ce simtim noi in interior. Cand avem acea libertate, o avem cu adevarat, si nimic din ce oricine spune nu ne poate afecta.

    Simona, de asta am si scris mesajul acesta.

    Iti doresc sincer numai de bine
    iunia

  31. avatar

    Cat de egocentrista poti fi…nici n-am avut rabdare sa citesc…orice ai fi scris. Greata!

  32. avatar

    ma face sa rad …sirul comentariilor
    ..am plecat habar n-am exact de ce, probabil ca am fost omul potrivit la momentul potrivit…deci cu multa viteza inainte am ajuns aici

    mi-am facut loc, din rasputeri mi am facut loc, si inca simt ca n am destul loc

    n-am urmarit nimic anume, am profitat de viata simpla, am cinstit faptul ca pot sa muncesc si ca am timp liber, mult timp liber…

    am plecat singura singurica, dar in cel mai scurt timp mi-am dat seama ca luasem cu mine toate personajele vietii mele din romania, cele rele cele bune..toate toate; le am recunoscut pe fiecare…si le am acceptat

    dupa un timp

    m am descoperit pe mine mai trista si mai singura ca niciodata…m am privit, nu mi-a venit sa cred ca ma priveam cu atata sinceritate, si m-am inprietenit cu mine insami…a fost extraordinar, este cel mai de varf moment din viata mea…
    radiez de zambete, si chiar am intalnit un om care mi-a multumit ca m-a intalnit la o coada la supermarket.. a fost incredibil

    acum sunt convinsa ca pot sa traiesc la fel in oricare tara

    articolul tau Iunia a rezonat foarte bine cu min’
    multumesc

  33. avatar

    Fiind si eu „umblat” prin X continente si Y tari, am ramas in Londra, …nu pentru ca am vrut, doar pentru ca asa s-a intamplat. Nu mi-e dor de nimic de „acasa”. Acasa e acolo unde iti faci tu sa fie acasa …fie ca e in garsoniera din Rahova sau Drumul Taberei, fie ca e intr-o casa in natura altauri de cei dragi, familie, prieteni.

    Eu zic ca ai colindat lumea cu rucsacul in spate, ai avut experiente bune si rele – stiu prea bine cum e sa calatoresti, sa fii mai mult turist sau aproape …nici macar atat. Faptul ca ai colindat atatea tari ma face sa cred ca nu ai stat pe nicaieri destul sa intelegi cum merg lucrurile in tara respectiva si astfel, nu cred ca parerea ta in cazul asta conteaza foarte mult.

    Cred ca ai avut niste experiente negative si …la randul tau, fugi de ceva, ..de cineva? Sau pur si simplu nimic nu te multumeste …si poate nu ti-ai gasit pe nimeni, pt ca daca ai fi gasit, ai fi ramas! Sunt convins de asta …

    Daca tot esti asa curajoasa, da-ne si restul de detalii mai in amanunt, sa te disecam si noi putin asa cum ne-ai disecat tu pe noi …pe astia fraieri care au vrut un viitor mai bun pentru copii lor, nu pentru ei.

    Mergi intr-o tara fatuca’ unde o fi, chiar si Romania, schimba niste joburi, sufera si munceste si ia o casa, fa-ti prieteni, copii si lasa-le ceva sau macar da-le posibilitatea si avantajul de a alege ce vor sa faca in viata si atunci vom sta din nou la discutii. Pana atunci, nu vad decat frustrari aruncate la randul tau asupra celor care vor sa faca ceva…sau macar altceva!

    Da ai dreptate, acolo unde nu au reusit multi si sunt inca chelneri dupa stundentie, eu reusesc si imi merge bine.

    Te oftici ca unii si-au gasit job si tu nu si a trebuit sa te intorci
    ? zi , zi ..te oftici ? =)

  34. avatar

    Noi romanii, avem cateva obsesii : jumatatea plina a paharului, suntem cei mai buni si alesii lui Dumnezeu, strainii-fie la ei acolo, dar toti ne dorim sa ajungem dincolo. Intrebarea e DE CE? Uite de ce: coruptie, lipsa de justitie reala, rautatea si necivilizatia crasa a oamenilor, primitivismul social (ati vazut cum arata satele din sud-moldova, copii legati cu lanturi etc.), lipsa perspectivelor (salarii batjocoritoare), bataia de joc sistematica la care este supus cetateanul in raport cu statul ( eu de exemplu, stau de aproape 2 ani cu o sentinta judecatoreasca executorie, fara ca sa o pot pune in executare si atunci CE VORBIM ? Ce Romanie pozitiva? Ce citate jfk-iste? Eu personal nu inteleg ce cautam in UE, mi se pare o nesimtire inimaginabila sa cersim intrarea in Schengen, cand ne calificam cel mult pt africa subsahariana. Eu spun ca e necesar sa o taiem cu sforaiturile astea securisto-autohtoniste, cu semanatorismul asta grav-infantil-stupid si sa privim cum stam. Avem 4 sau mai multe milioane de romani pe afara, izgoniti din cauza bataii de joc . Tot ce a avut Romanica de valoare a plecat dincolo : Eliade, Cioran, Enescu, Ionesco, Brancusi, Cuza , chiar si bietul Caragiale. Avem un talent real in a ne debarasa de ce-i bun Si atunci? Ce mai e de comentat? Unde-i Romania pozitiva? Eu pe strada vad caini, scuipati, rahat, oameni indobitociti de necaz, batai, gropi, cersetori, cozi, neocomunism postmodern, haos, mizerie endemica. Apar tot felul de hipsteri copilarosi care dau sfaturi dulci unor oameni care nu vad decat mizerie. Mai sunt argumente pro ?!? Inca odata, ce-i pozitiv in Dacia lu Burebista?

  35. avatar

    Iunia,
    Interesant articolul propus de tine, am citit pe sarite si printre comentarii. Nu ti se pare ca esti foarte rautacioasa cu cei care n-au avut posibilitatea sa scoata nasul din romania ca sa se convinga k nu e mai bine altundeva? Tie ti-e usor sa le spui ironic „du-te fuguta” dar probabil ignori ca si tie ti s-a spus la vremea respectiva sa nu pleci. Te admir ca te-ai intors in Romania si sunt convinsa ca doar cu astfel de oameni Romania are un viitor. Deocamdata eu prefer sa ma bucur de ce imi ofera viata departe de Romania. Si nu poti spune ca nu am incercat in Romania, am lucrat pe posturi foarte bine platite, am incercat si pe cont propriu, dar mi-a lipsit cu desavarsire ceva, oricat eram de indeplinita pe plan financiar. Am gasit ceea ce cautam, departe de Romania. Am avut curajul sa sper si sa visez si simt ca am fost rasplatita din plin, mie mi-a fost dat sa plec. Daca vreodata voi decide sa revin in Romania te asigur ca nu voi regreta nici o fractiune de secunda anii fericiti petrecuti aici unde, pentru mine acum, este acasa!

  36. avatar

    🙂
    Mda, bine dragii mei, pentru ca sirul acestor comentarii da intr-un ridicol in care nu simt nici o nevoie sa ma mai amestec, voi incheia interventiile mele cu o ultima idee.

    In tolba aceea mentionta de mine si disputata de cineva mai sus, am adaugat urmatoarea invatatura: lumea e o oglinda. Fiecare persoana pe care o intalnim e o oglinda. Si in spiritul de „cine zice, ala e”, eu am ajuns sa cred foarte mult in „CE VEZI, ALA ESTI”.
    intr-o tara ca India, indiscutabil considerata una dintre cele mai murdare si „urate” tari din lume, eu am vazut atata frumusete incat nu mi-am putut stapani lacrimile zile in sir.

    intentia din spatele mesajului meu a fost pura. S-a nascut dintr-o frustrare, la fel cum s-au nascut si automobilul, telegraful si ciocolata calda. Intamplator una dintre credintele mele este ca frustrarea e un lucru extraordinar, pentru ca ea e cea care ne da un semnal ca ceva nu ne satisface si ceva poate sa fie mai bine. Cheia sta, desigur, in a actiona constructiv pe urma ei, nu doar a o varsa peste tot in jur ca un venin ce se doreste a fi indepartat din sistem, fara a tine seama de consecintele pe care le are asupra mediului.

    mesajul meu a luat nastere dintr-o frustrare, dar a venit din suflet, si cu cea mai pura intentie. Le multumesc tuturor celor care l-au perceput in acest fel, care l-au impartasit mai departe si care mi-au scris zecile de mesaje in privat. A fost o reflectare a puritatii din sufletele lor.

    cei care l-au vazut ca egocentric, rautacios, venit din ofticare si toate celelalte superbe epitete ce au mai fost folosite pe aici prin comentarii, v-as intreba doar (fara a astepta eu un raspuns, desigur) de cate ori pe zi va simtiti in acest fel.

    Lumea e o oglinda. Scopul meu este de a vedea mai mult frumos in ea azi decat am vazut ieri, si mai mult maine decat am vazut azi. E un proces, si nu pretind nici ca sunt perfecta, nici ca sunt libera de „pacat” si de frustrare, nici ca sunt a doua venire a lui Iisus.
    Tot ce spun e, haideti sa fim mai buni, cu noi insine si unii cu altii, azi mai mult ca ieri si maine mai mult ca azi.

    va doresc sincer numai de bine!
    iunia

  37. avatar

    Draga Iunia,
    Ma numesc Iulia, sunt in strainatate de 10 ani de zile.
    In acest articol ai spus multe adevaruri si unul foarte mare. Romanii, in general, isi iubesc mai mult tara dupa ce petrec un timp in strainantate si cei care n-au iesit niciodata au ´´sa duca dorul´´ mereu dupa ´´posibila´´ reustia si trai bun in strainatate.
    Eu cand am plecar afara am crezut, la fel ca apropape toti, ca am sa am un trai atat de satisfacator ca nu am sa doresc nicicand sa ma intorc.
    Ghici ce?
    Dupa 10 ani de zile va spun cu mana pe inima ca pentru mine, personal nu exista ceva mai de pret decat tara mea. Am avut momente cand am plans de dorul tarii mele (aveam familia mea cu mine, in strainatate). Momente cand visam cu ochii deschisi si rememoram mirosul pamantului Romaniei, padurilor,aerului, ploii, zapezii….
    Am zis si o sustin in continuare ca nu exista mai mare fericire decat sa ai coltul tau de pamant pe care sa-l poti lucra cu mainile tale si sa te bucuri de roadele lui!
    In prezent lucrez intr-o multinationala si va pot asigura ca o sa ma intorc acasa imediat dupa lichidarea chestiunilor pe care le mai am in Spania.
    Ma intorc sa-mi putrezeasca oscioarele in pamantul meu, acasa la mine! La ce-mi trebuie bogatie daca sufar de dorul tarii mele? Las cu placere multinationala in care lucrez si ma intorc cu mai multa placere sa pun arpagic, sa prasesc si sa fac zacusca!
    As dori sa inchei cu un citat celebru despre tara noastra ´´La trecutu-ti mare – mare viitor!´´
    Va doresc o zi buna!

  38. Pingback: Sunt sau nu binecuvantat(a) ca m-am nascut in Romania?! | Romania Pozitiva

  39. avatar

    am fost cu adevarat surprinsa de una dintre afirmatiile facute de Eliade in memoriile sale care spunea transant (citat din memorie) ca i-au trebuit ani in sir sa se elibereze de provincialitatea-i occidentala…-sic!-

    de cateva zile ma hranesc cu imaginile si povestile tale de calatorie,draga Iunia si nu pot sa nu recunosc universalitatea ta pe care ti-ai insusit-o zi de zi prin pelegrinarile tale.in mod constient.in perfect acord cu filosofia ta de viata.

    acolo sus,bratele tale au cuprins pentru o clipa lumea intreaga,incluzand pe toti aceea care nereusind sa-si depaseasca frustrarile proprii se pierd in critici mai mult sau mai putin originale.ei nu stiu ca atunci cand ti-e dat sa traiesti cu adevarat experiente extraordinare,pana si cele mai acerbe pareri,devin atat de nesemnificative…

    se cuvine sa ne amintim ca generatii intregi nu au indraznit sa-si arunce privirea nici macar pana la Ruse,iar un parcurs ca al tau era de domeniul fantasticului in un trecut nu foarte indepartat.tocmai de aceea se cuvine sa ii oferim meritul ce i se cuvine!

    ma bucur enorm pentru tine,pentru deosebita sansa ce ti-ai daruit tie insati valorificand tot ceea ce ai mai bun! multumesc din suflet pentru ca rezervi timpul necesar sa ne impartasesti din esperientele tale!

    imbratisari cu mult drag pentru tine Iunia si pentru toti prietenii tai pierduti prin lume,

    anA-olimpiA

    P.S. acelora care uita mult prea des si mult prea usor :

    Articolul 13.din DREPTURILE FUNDAMENTALE ALE OMULUI

    Orice persoana are dreptul de a circula în mod liber si de a-si alege resedinta în interiorul granitelor unui stat.
    Orice persoana are dreptul de a parasi orice tara, inclusiv a sa, si de a reveni în tara sa.

  40. Pingback: Omul - şir nesfârşit de oameni | discoverromaniain12steps

  41. avatar

    Nu vreau sa va jignesc, dar mi se pare cam idealist articolul pe care l-ati facut dvs. Din pacate, iubirea pentru tara nu inlocuieste viata de zi cu zi, si in acest aspect Romania lasa foarte mult de dorit. Desi sunt de acord ca nici o tara nu este perfecta, Romania este extrem de departe de a atinge acest punct. In ce rahat de tara trebuie sa dai mita sa te vada un doctor? In ce tara civilizata sunt salarii de mizerie ca in Romania (un gunoier in Germania face de cateva ori mai mult ca un medic in ROmania). Si eu am avut sansa sa calatoresc foarte mult pe trei continente, si nicaieri nu am vazut asa o mizerie, mitocanie, si lipsa de respect pentru om ca in Romania. Statul te scuipa in cap aici, si daca te plangi ti se rade in nas. Eu nu vreau ca copiii mei sa traiasca intr-o astfel de tara, si am decis sa raman in America, care desi nu este perfecta, este de 10 ori mai perfecta decat Romania.

  42. avatar
    maria conover-smith on

    Sint plecata din Romania din 1977! M-am gindit serios sa ma intorc in tara in 1989 imediat dupe ce a cazut comunismul. Am hotarit sa mai astept citiva ani cind fata mea care era la facultate m-a rugat sa stau ca poate are nevoie de mine si sa fiu aici linga ea. Am ramas si acum, dupe aprope 23 de ani am inceput sa ma gindesc din nou sa ma duc inapoi. Intrebare ramine daca ma duc inapoi pentru ca vreau sa vad si sa simt tineretea mea din nou, s-au pentru ca mai am ceva de oferit in termeni de experienta? Am citit articolul scris de Iunia si nu ma surprinde ca sint multi romani care nu inteleg. Fiecare traieste prin experientele lui si daca scrie o „carte de voiaj” cititi cu mintea deschisa ca o pinza de barca! Eu am simtit alaturi de ea si in anumite locuri nu am inteles ce a inteles ea dar, asta este ce face ca lumea sa fie interesanta, cum vedem si simtim diferit despre acelasi intimplari!. Diferenta este sa fii ingaduitor si sa nu certi pe nimeni, chiar daca ai trecut prin acelasi experiente. Cum simt eu despre un lucru va fi diferit de cum simte alt om despre acelasi lucru!.

  43. avatar

    Bună seara!

    Mă bucur să văd că încă mai sunt oameni care-și iubesc pământul!
    Cu toate că am abia 20 de ani și nu am plecat niciodată de pe meleagurile noastre și nici nu aș vrea să fac asta în sensul unei plecări definitive sau pentru un „trai mai bun” pentru că pentru mine, traiul mai bun se află aici, iar dacă nu e chiar bun, vreau să-l fac cu mâinile mele mai bun, aici. Spun cu tărie că – AȘ VREA SĂ PLEC! – aș vrea să călătoresc prin lume, să văd locuri noi, oameni noi, culturile acestora, experiențe noi cu ajutorul cărora să fiu egoist și să mă folosesc de ele aici, în dezvoltarea noastră, aș vrea să văd cu ochii mei ceea ce pot descoperi oricând pe internet, dar într-un mod mai subiectiv din partea mea; evident, aș vrea să mă întorc și să îmbătrânesc frumos pe pământul natal…

    Nu știu de ce, dar articolul acesta îmi pare să aibă o legătură, mă duce cu gândul la scurtmetrajul „Despărțire”. „Pleacă! Pleacă!… Pleacă!… și dacă… dacă ți-e mai bine… înseamnă că ți-e mai bine, nu?” (Despărțire, cu Dan Bordeianu). Iar pentru cei care nu știu de el, i-aș sfătui să caute filmulețul pe youtube deoarece spune foarte multe.

    Toate cele bune și o seară plăcută!

  44. avatar

    N-am avut rabdare sa citesc toate comentariile, dar din cate-am vazut foarte multi oameni sunt porniti impotriva acestui articol. Mie mi s-a parut foarte clar. Articolul in primul rand nu se refera la acele putine cazuri, cand doctori de exceptie sau ingineri de exceptie reusesc si sunt mai bine apreciati peste hotare. Nici macar la oamenii care chiar reusesc in cariera peste hotare. Asta e altceva. Ci mai degraba la oamenii care pleaca doar de dragul de a pleca, care ar putea sa faca la fel de bine ceea ce fac si in tara. Nu discutam despre partea materiala. Sunt de acord ca dam bir cu fugitii pentru ca suntem niste lasi. Nemtii au stat si-au reconstruit tara, in conditiile in care nici nu aveau ce manca, si-acum au case, care le dau in chirie la romanii fugiti, pe o gramada de bani. Iar romanii se bucura ca pot fii acolo, pot suporta toata jignirile, discriminarile, prejudecatile, etc pentru ca au tramvaie mai bune cu care se plimba, pentru ca majoritatea interventiilor medicale sunt incluse in asigurarea de 600 de euro pe luna( in Germania) si pentru ca totul pare mult mai frumos, mai organizat si mai aranjat. Sistemul medical functioneaza mai bine intr-adevar, dar sunt multe cazuri in care mai da si gres. Asa ca nu te poti baza pe faptul ca intr-adevar problema ta va fi rezolvata sau intr-adevar nimeresti la un doctor bun. Asta e o iluzie. Si in tara sunt doctori exceptionali, depinde ce ai si unde nimeresti. Noi ne ferim de greu si criticam pe cei care nu se feresc si vor sa faca ceva bun, chiar daca este vorba doar de un articol. Totul in definitiv porneste de la o idee. Poate acest articol inspira alti oameni sa faca ceva. Decat sa criticam oamenii care scriu lucruri pozitive despre tara, mai bine ne-am vedea de viata noastra si i-am lasa pe altii sa se lupte in orice mod vor ei, chiar prin scris. Felicitari Iunia pentru tot ceea ce faci!

  45. avatar

    Nu vreau sa intru in polemici dar as vrea sa-l intreb pe domnul Matei cum a ajuns el la concluzia ca America este de 10 ori mai perfecta ca Romania. As vrea si cateva argumente , de ce acest numar si in ce domenii este mai perfecta. O alta precizare ar fi ca un om care-si iubeste tara si lupta pentru ea, pentru familie, cunostiinte, prieteni, pentru copii acestei tari, pentru viitorul acestei tari, nu se numeste un idealist. Mie mi se pare ca face parte din normalitate. Sa trecem la salariile de mizerie. Sa nu generalizam. Am multe cunostiinte si prieteni care castiga intre 5000 si 8000 ron. Majoritatea sunt de mizerie, dar nu se poate generaliza. Mitocanie si lipsa de respect- mai exista si prin alte parti. Intr-adevar in alte parti statul nu te scuipa in cap, iti ia doar banii. Te duci frumos, dai 45% din salariu si toata lumea e fericita. Totul se calculeaza in brut, cati bani mai iti raman tie, dupa ce fiecare si-a extras ce-a putut, aia nu mai intereseaza pe nimeni. Cat despre exemplul cu gunoierul si medicul, iar nu cred ca se poate generaliza. Cred ca oricum v-ati referit la un gunoier neamt, pentru ca un gunoier roman in Germania, e mult mai prost platit. Nu stiu cat primeste un gunoier neamt, dar preturile pentru chirie, mancare, cheltuieli, servicii, asigurari sunt extrem de mari, relative la orice salariu in Germania, mai ales la unul extrem de mic, ca si in cazul gunoierului. Cat despre crescutul copiilor, pot sa spun doar ca eu le multumesc parintilor ca m-au crescut in Romania. M-au educat in spiritul multor valori, pe care aici, in strainatate, nu le intalnesc.

  46. avatar

    Am observat la comentariul anterior ca am scris el in loc de dansul..Nu se poate modifica? Mersi..Am fost neatenta.

  47. avatar

    As vrea sa-l intreb pe domnul Lubrik cum crede dansul ca putem scapa de aceasta mizerie din tara? Solutia ar fi sa plecam cu totii, nu? Sa ne facem cu totii bocceluta, sa plecam in lume si sa devenim un popor fara tara, nu? Mai cunoastem si alte popoare fara tara si nu prea sunt vazute bine. Dar cei care nu pot pleca? Pensionarii, familia, rudele, cunostiintele, prietenii? Cu ei ce facem? Ii lasam in mizeria asta sau incercam sa facem curatenie? Romania pozitiva cred ca la asta se refera, la oamenii care incearca sa faca ceva bun pentru ceilalti in aceasta tara. Chiar si daca ridici un gunoi de pe jos, e mai bine decat sa nu faci nimic. Intr-adevar ultima tendinta in moda, dupa cum ati folosit dumneavoastra cuvantul hipster, e sa dai sfaturi oamenilor sa plece din tara. Iunia a folosi un limbaj metaforic, nu cred ca dat sfaturi nimanui. A vorbit de o realitate, pe care uneori nu coincide cu cea la care un om se asteapta cand pleaca din tara. Asta nu-nseamna ca e rea sau buna. Fiecare trebuie sa o descopere prin prisma experientei propriei.

  48. avatar

    Despre boli si doctori, nu se poate generaliza. Eu am avut viroza frigora si-am avut parilizie pe partea stanga. Daca nu m-ar fi salvat un doctor roman la timp si daca n-as fi avut parte de oameni exceptionali in timpul recuperarii, acum as fi ramas paralizata. La fel am avut parte de o alta operatie care m-a salvat dupa ce ani intregi m-am chinuit.

Comentează

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.