Studiu cu implicații majore în terapia cancerului ori a prevenirii îmbătrânirii, inițiat de cercetătorul român Gabriel Balmuș, publicat în Nature

0

Un studiu care oferă perspective noi asupra mecanismelor de bază la apariția cancerului și a bolilor neurodegenerative și care deschide calea pentru terapii pentru unele forme de cancer ori prevenirea îmbătrânirii a fost publicat în această săptămână (pe 14 februarie) în revista Nature, avându-l ca inițiator și autor corespondent pe cercetătorul român Gabriel Balmuș, de la Universitatea Cambridge, din Marea Britanie, afiliat și Institutului Transilvan de Neuroștiințe (TINS) din Cluj-Napoca.

Sursa: aici.

Cercetările, începute de Gabriel Balmuș și colegii săi, în urmă cu 11 ani, pe șoareci, la Wellcome Sanger Institute, apoi continuate la propriul laborator de la Cambridge, au dus la dezvăluirea a 145 de gene esențiale pentru sănătatea genomului și posibile strategii pentru reducerea progresiei tulburărilor genomice umane. Tulburările genomice sunt toate procesele de boală care au legătură cu deteriorarea ADN-ului, care duc la evoluții de boli genetice ori canceroase. Studiul a identificat 71 de gene a căror pierdere crește, respectiv 74 de gene a căror pierdere scade formarea de micronucli, structurile celulare care contin ADN rupt. ”Instabilitatea genomică cu acumularea concomitentă de micronucli extranucleari este un semn distinctiv al multor tulburări, inclusiv cancerul, boli inflamatorii asociate și îmbătrânirea”, se arată în studiul publicat în Nature.

”Dacă pierzi genele care controlează repararea ADN-ului, practic apar și se înmulțesc micronucleii și încep procesele de boală. Dacă poți stopa apariția micronucleilor poți stopa procesele de boală, inclusiv cele din anumite procese canceroase, procese de îmbătrânire și/sau cele ale unor boli neurodegenerative. Dacă la începutul studiului știam că există gene care protejează împotriva apariției micronucleilor, implicit repară ADN-ul, era contra-intuitiv să te gândești că există gene care inhibă repararea ADN-ului, afectând sănătatea unui individ. Astfel de gene au sens, însă, la nivelul speciei, putând să genereze mutații adaptative”, explică Gabriel Balmuș.

”Pentru a ajunge la o terapie trebuie dezvoltat un medicament care să inhibe proteinele care inhibă repararea ADN-ului. Din genele dezvăluite de cercetare am analizat una pe care dacă o scoatem putem dezvolta un medicament pentru o boală rară, o anomalie congenitală cunoscută sub numele Cornelia de Lange. Posibil ca analiza și experimentele cu celelalte gene dezvăluite de studiu să ducă la terapii pentru cancer ori pentru Alzheimer”, susține Gabriel Balmuș.

“Explorarea continuă a factorilor care contribuie la apariția  instabilității genomice este vitală pentru dezvoltarea tratamentelor personalizate care să abordeze atât cauzele genetice cât și cele sporadice în bolile în care distrugerea ADN-ului este proces patologic de inițiere (cancer, boli neurodegenerative, îmbătrânire). Ca dovadă de principiu, studiul nostru de exemplu subliniază potențialul inhibitorilor SIRT1 ca o cale terapeutică pentru boli cu tulburări genomice. Acesta sugerează că intervenția timpurie, ar putea ajuta la atenuarea schimbărilor biologice legate de instabilitatea genomică înainte de a progresa”, explică Gabriel Balmuș.

Pe parcursul celor 11 ani, la studiu au participat aproximativ 80 de cercetători de la mai multe laboratoare din lume. Doar procesul de revizuire și de acceptare a publicării formei finale a articolului în revista numărul unu de științe din lume, Nature, a durat aproape doi ani. ”Să publici în Nature e ca și cum ai juca în Liga Campionilor. Să publici ca autor coordonator e ca și cum ai câștiga Liga Campionilor”, glumește Gabriel Balmuș, care, din toamna anului trecut și-a deschis un laborator de neuroștiințe moleculare la Cluj-Napoca, conducând o echipă de 5 cercetători  în cadrul Institutului Transilvan de Neuroștiințe (TINS), într-un proiect finanțat prin PNRR.

“Studiul condus de Gabriel Balmuș împinge frontierele științei mai departe și deschide calea spre dezvoltarea unor tratamente inovative pentru o serie de boli care sunt cauzate de degradarea ADN-ului. Publicarea unui studiu atât de important în revista Nature de către un cercetător coordonator afiliat TINS este o mare realizare pentru instituția noastră și cred că și pentru știința din România. Nucleul de cercetare pe care Gabriel Balmuș îl construiește la Cluj are toate șansele să devină un pol de excelență în anii următori”, susține Raul Mureșan, președinte TINS.

Proiectul pe care Gabriel Balmuș îl implementează în prezent în cadrul TINS Cluj-Napoca vizează boala Huntington, o afecțiune ereditară gravă, caracterizată de o expansiune instabilă a unui fragment de ADN. Cercetarea se concentrează pe identificarea modului în care se produce această expansiune, utilizând tehnologii avansate de editare moleculară intracelulară și celulele pluripotente induse. Aceste eforturi ar putea conduce la noi intervenții diagnostice și terapeutice, având în vedere rolul crucial al FAN1, gena principală investigată în cadrul proiectului, în rețeaua genelor implicate în repararea ADN-ului.)

TINS este institut de cercetare privat, non-profit, fondat de cercetători clujeni din domeniul neuroștiințelor, cu studii și doctorate la instituții de prestigiu din Europa, întorși acasă cu ambiția de a face aici cercetare de top în neuroștiințe. TINS găzduiește anual, începând cu 2012, unul dintre cele mai importante centre de formare în neuroștiințele experimentale din întreaga lume: Școala de Vară Transilvăneană de Neuroștiințe Experimentale (TENSS), care se desfășoară la Lacul Știucii (Săcălaia, Cluj), a cărei activitate a fost consemnată inclusiv în revistele Nature și National Geographic.

Despre autor

avatar

Bun venit pe platforma de informație și educație pozitivă, RomâniaPozitivă.ro! Avem pentru tine peste 55 000 de exemple de Bine despre România de la peste 30 de autori și colaboratori încă din 2006. Susținem programe educaționale (învățare și dezvoltare) cu diverse tematici și am lucrat cu peste 10 000 de participanți în ultimii 20 de ani. La acest cont de autor publicăm articole, comunicate de presă, opinii și imagini pe care le primim de la colaboratori și parteneri, dar selectăm acele date care se potrivesc cu ceea ce dorim să promovăm pe platforma noastră. De Bine despre România.

Comentează

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.