298
Cadru de sprijin pentru profesori, coerenţa dintre principii şi aplicabilitate, reconsiderarea numărului de discipline şi evaluare sistemică, printre direcţiile de analiză şi construcţie, propuse de comunitatea MERITO privind proiectele planurilor-cadru pentru învăţământul liceal
Un cadru de sprijin pentru profesori, amplificarea coerenței între principiile declarate și aplicabilitatea lor reală, reconsiderarea numărului de discipline în vederea învățarii profunde şi evaluarea realistă a resurselor disponibile și a capacității de implementare a unei reforme ambițioase sunt printre cele mai importante puncte din documentul extensiv de analiză, observaţii şi propuneri ale comunităţii MERITO de îmbunătăţire a proiectelor de planuri-cadru pentru învăţământul liceal. Documentul a fost prezentat astăzi, miercuri, 5 martie, în întâlnirea dintre reprezentanţii comunităţii de profesori şi Daniel David, Ministrul Educaţiei, şi poate fi consultat pe site-ul proiectului MERITO.
Comunitatea MERITO totalizează în prezent peste 120 de profesori laureaţi şi parteneri MERITO, iar unul dintre obiectivele proiectului este de a facilita punţi de comunicare şi consultare între aceştia şi factorii decidenţi în domeniul Educaţiei. Astfel, în contextul dezbaterii publice privind Proiectele planurilor-cadru pentru învățământul liceal – Frecvență zi, profesorii din comunitate au analizat şi centralizat o serie de observaţii şi propuneri de îmbunătăţire, în vederea creşterii calităţii Educaţiei pentru fiecare copil. Propunerile sunt fundamentate şi argumentate pornind de la experienţa acestora de practicieni, pe studii şi analize cercetate în pregătirea propunerilor şi pe consultări ale colegilor din şcoli.
Printre punctele forte identificate în propunerea de planuri-cadru, pe care îl consideră un demers necesar şi binevenit, detaliate în documentul extensiv disponibil mai jos:
📌 Ţintesc principii de echitate, flexibilitate, specializare progresivă şi descentralizare curriculară;
📌 Pun accent pe interdisciplinaritate și aplicabilitate, prin integrarea tehnologiilor moderne și dezvoltarea unor competențe necesare în societatea contemporană pentru modificări pozitive la nivel de sistem;
📌 Curriculumul la decizia elevului (CDEOȘ) este gândit pentru a sprijini:
📍 Remedierea și consolidarea cunoștințelor pentru elevii care întâmpină dificultăți;
📍 Dezvoltarea performanței pentru elevii care doresc să exceleze într-un domeniu specific;
📍 Pregătirea pentru bacalaureat și admiterea la facultate.
📌 Flexibilizează activitatea în școală și implicarea în procesele de învățare a specialiștilor din mediul socio-economic (sub coordonarea profesorilor din școală).
Preocupări majore privind elemente fundamentale ale propunerii, pentru o construcţie și implementare viabilă şi realistă a planurilor-cadru, detaliate în documentul extensiv disponibil mai jos:
📌 1. Principiile propunerii de planuri-cadru nu reușesc să răspundă nevoilor elevilor în mod echilibrat.
📌 2. Propunerile de planuri-cadru creează contexte pentru fragmentarea / atomizarea învățării.
📌 3. Nivelul de pregătire şi motivare a profesorilor pentru a elabora propunerile de curriculum din oferta școlii necesită o îmbunătăţire semnificativă şi investiţie consistentă de resurse.
“Considerăm că echipa de autori care a elaborat această propunere a făcut tot ce a fost posibil în limitele date, însă opinăm că problema nu se află la nivelul soluțiilor propuse, ci la fundația pe care acestea au fost construite. Fundația actuală – influențată de Legea Educației, constrângerile bugetare, sistemul de tranziție gimnaziu-liceu și mecanismele de angajare și motivare a profesorilor, nivelul de pregătire al acestora (în dezvoltarea de programe analitice și materiale suport), deficitul de personal calificat în foarte multe domenii – creează limite care afectează viabilitatea reformelor dorite.
În acest context, credem că este necesar un dialog deschis de lucru pentru a ajusta aceste principii astfel încât să reflecte realitatea implementării lor și să conducă la un sistem educațional mai echitabil, eficient și sustenabil.
Sugerează câteva direcții posibile de analiză și construcție:
Un cadru de sprijin pentru profesori, astfel încât schimbările propuse să poată fi implementate în mod real, eficient și științific.
O mai mare coerență între principiile declarate și aplicabilitatea lor reală pentru toate filierele și profilurile;
O reconsiderare a numărului de discipline pentru a favoriza învățarea profundă;
O evaluare realistă a resurselor disponibile și a capacității de implementare a unei reforme ambițioase.
De asemenea, au identificat câteva posibile provocări, cât şi întrebări privind implementarea noilor planuri-cadru, structurate pe 3 categorii şi detaliate în documentul disponibil mai jos:
📌 1. Implementarea planurilor-cadru din punct de vedere al reformei curriculare;
📌 2. Implementarea planurilor-cadru din punct de vedere logistic, organizaţional şi al managementului şcolar;
📌 3. Implementarea planurilor-cadru din punct de vedere al resurselor umane (formare, program de lucru, încadrare, remunerare etc.).
“Având în vedere că invitația venită din partea Ministerului, pentru întreaga societate și pentru profesori în mod special, a fost aceea de a dezbate pornind de la documentul dat, am acționat unitar și, în acest sens, punem la dispoziția specialiștilor observații punctuale pe documentul de propunere, în egală măsură în care ne afirmăm intenţia și disponibilitatea de a începe un dialog de lucru, ce aprofundează cadrul unei dezbateri.”
Sinteză a propunerilor de îmbunătăţire ale comunităţii MERITO, ce sunt detaliate, fundamentate şi argumentate în documentul extensiv disponibil mai jos:
Partea I: Analiză şi observații privind justificarea propunerii – aferentă Secțiunii 2 – Notă Generală – Proiecte ale planurilor-cadru pentru învățământul liceal cu frecvență de zi, a documentului pus în consultare publică de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în ordine corelată cu structura acestuia:
📍 Crearea unui sistem național de raportare anuală privind impactul curriculumului;
📍 Introducerea profilurilor de formare complete ale absolvenților pentru fiecare filieră și profil în Secțiunea 2.2 a documentului de planuri-cadru;
📍 Explicitarea Curriculumului de Specialitate, care să conțină disciplinele / domeniile de studiu / modulele de pregătire obligatorii;
📍 Includerea disciplinelor “Istoria evreilor. Holocaustului” şi “Istoria comunismului din România” ca „unități de învățare predefinite” în disciplina Istorie, respectiv reducerea numărului de ore de Religie la 0,5 h în TC pe toți cei 4 ani;
📍 Alocarea a cel puțin 3 ore de Limba şi literatura română în trunchiul comun în fiecare an de studiu;
📍 CDEOȘ să devină o extindere a CS cu 2-5 ore (pentru bilingv sau intensiv), respectiv cu 5-8 ore pentru teoretic uman, ne-bilingv sau real ne-intensiv, cu posibilitatea exprimării de către elevi a opțiunilor lor pentru studierea disciplinelor din CS;
📍 Dezvoltarea programelor școlare pentru fiecare disciplină din TC pe baza unui model curricular al disciplinei, ca document de politică educaţională cu rol de declaraţie de principii și de cadru conceptual şi normativ;
📍 Introducerea unei discipline integratoare “Ştiinţe integrate”, cu alocare 1 oră/săptămână;
📍 Propuneri de abordare strategică a CDEOŞ pentru a facilita implementarea;
📍 Integrarea disciplinei “Educație muzicală” în tabelul de arii curriculare şi discipline obligatorii (TC și/sau CS), pentru cultivarea gândirii critice;
📍 Formularea unei metodologii pentru studiul intensiv al unei discipline şi precizări concrete necesare privind sursa orelor alocate studiului intensiv al acestor discipline;
📍 Stabilirea unui număr maxim de ore pe zi şi introducerea unor modele de organizare a orarului.
Partea a II-a: Analiză şi observaţii legate de structura planurilor-cadru pe filiere – aferentă Secțiunii 3 – Proiecte ale planurilor-cadru pentru învățământul liceal cu frecvență zi, a documentului pus în consultare publică de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în ordine corelată cu structura acestuia:
📌 Filieră teoretică, profil REAL, specializarea MATEMATICĂ-INFORMATICĂ:
📍 Precizarea unei diferențieri la proba A1 sau alocarea unui număr egal de ore;
📍 Reordonarea disciplinelor socio-umane corelată cu nivelul de dezvoltare cognitivă și emoțională a elevilor;
📍 Creşterea ponderii CS la clasele a IX-a și a X-a;
📍 Introducerea unor discipline din sfera ariei curriculare Arte şi a ariei curriculare Limbă şi comunicare;
📌 Filieră teoretică, profil UMANIST, specializarea FILOLOGIE:
📍 Reordonarea disciplinelor socio-umane corelată cu nivelul de dezvoltare cognitivă și emoțională a elevilor;
📍 Alocarea unei ore pentru aria curriculară Arte;
📍 Regândirea TC sau CS şi introducerea unor sugestii / exemple de discipline module de tip opțional care pot fi incluse în oferta națională;
📌 Filieră Tehnologică – profil TEHNIC, toate specializările:
📍 Alocarea a 1h suplimentară pentru robotică aplicată pe specialitate în CS, în clasele IX-XII;
📍 Alocarea a 6h pregătire teoretică, 4h laborator (aplicații), 6h instruire practică la Aria Tehnologii;
📌 Filieră vocațională, profilul artistic, specializarea MUZICĂ:
📍 Suplimentarea alocării orare pentru Istoria muzicii, separarea disciplinei “Instrument secundar”, înlocuirea disciplnei “Pian complementar” cu instrument la alegere şi înlocuirea orei de “Contrapunct” cu a doua oră de “Istoria muzicii”, la clasele XI-XII;
📌 Filieră vocațională, profilul artistic, specializarea ARTE PLASTICE, ARTE DECORATIVE ȘI DESIGN:
📍 Creșterea alocării orare pentru “Procesarea computerizată a imaginii” (CDEOȘ), compensată de scăderea alocării “Laboratorul artistic complementar” (CDEOȘ);
📌 Filieră vocațională, profil pedagogic, specializarea PEDAGOGIA EDUCAȚIEI TIMPURII:
📍 Scăderea alocării orare pentru “Psihopedagogia jocului și elemente de educație în aer liber” și pentru “Practică pedagogică” (CS), respectiv comasarea unor discipline în “Educație incluzivă și drepturile copilului”, pentru a compensa introducerea disciplinelor “Matematică”, “Matematică și elemente de aritmetică” și “Educație muzicală și educație plastică” (CS);
📍 Introducerea disciplinelor “Elemente de practică gramaticală a limbii române” și “Elemente de istoria și geografia României” şi reprogramarea disciplinei “Proiecte și parteneriate în educația timpurie” (CDEOȘ);
📌 Filieră vocațională, profil pedagogic, specializarea PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR:
📍 Scăderea alocării orare pentru disciplinele “Practică pedagogică” și “Didactici inovative și alternative educaționale” (CS), pentru a compensa introducerea disciplinelor “Matematică” și “Educație muzicală și educație plastică” și (CS), introducerea / reformularea disciplinelor “Istorie și didactica specialității istorie” și “Geografie și didactica specialității geografie” şi realocarea orară a disciplinelor “ȘTIAM” (CS) și a “Educație prin artă” (CDEOȘ);
📍 Introducerea disciplinelor “Elemente de practică gramaticală a limbii române” și “Elemente de istoria și geografia României”.
Documentul centralizator cu analiza, observaţiile şi propunerile comunităţii MERITO şi fundamentarea acestora, pentru îmbunătăţirea proiectelor de planuri-cadru pentru învăţământul liceal este disponibil aici.
