OPINIE: Analfabetismul funcțional și riscul de radicalizare

Autor text: Fabiola Hosu. Textul a fost publicat inițial aici și apoi l-am preluat cu acordul autorului în contextul conversațiilor din spațiul public despre planurile cadru din educație în România, februarie 2025.

Știm că România are o problemă gravă cu analfabetismul funcțional – aproape 42% dintre elevi nu înțeleg profund ceea ce citesc. Dar ce înseamnă asta, dincolo de statistici?

Înseamnă că aproape jumătate dintre viitorii adulți ai acestei țări nu vor putea distinge o opinie de un fapt, nu vor putea evalua critic informațiile pe care le primesc și vor fi mult mai vulnerabili la manipulare și radicalizare.

Cum duce analfabetismul funcțional la radicalizare?

• Gândire rigidă și lipsa de discernământ – cei care nu pot analiza critic un text tind să vadă lumea în alb și negru, ceea ce îi face mai ușor de convins în a adopta ideologii extreme.

• Incapacitatea de a detecta fake news – dacă nu înțelegi contextul unui mesaj, poți fi prins în capcane narative care te împing spre teorii ale conspirației și atitudini radicale.

• Excluderea socială și lipsa de oportunități – elevii care nu reușesc să își dezvolte competențe solide au șanse mai mici la educație superioară și un loc de muncă stabil, ceea ce îi face mai susceptibili la recrutare de grupuri extremiste.

Ce putem învăța din „Prevent Duty” din Marea Britanie?

În Anglia, Prevent Duty este o strategie națională care cere școlilor să identifice semne timpurii de radicalizare și să ofere educație critică pentru a preveni extremismul. Una dintre cele mai eficiente măsuri luate a fost îmbunătățirea educației media și a gândirii critice în școli, tocmai pentru a combate vulnerabilitatea tinerilor față de narative radicale.

Așadar, cum răspunde România la această provocare?

Dacă vrem să reducem riscurile de manipulare și extremism, trebuie să începem prin a corecta problema analfabetismului funcțional – cu mai multe ore de înțelegere a textului, argumentare, dezbatere și educație media.