186
Într-o lume în care inteligența artificială oferă răspunsuri în câteva secunde, o întrebare rămâne esențială: cine îi învață pe tineri să pună întrebările potrivite, să colaboreze, să aibă curaj și să ia decizii cu sens? La această întrebare au încercat să răspundă participanții conferinței „În era AI, cine îi mai pregătește pe tineri pentru viața reală?”, găzduită de Organizația Națională „Cercetașii României”, odată cu lansarea noului program educațional Busola Nord.
Evenimentul facilitat de Mihaela Gîrleanu, director executiv Cercetașii României, a adunat împreună aproximativ 45 de participanți din cadrul organizațiilor neguvernamentale, cadre didactice, bibliotecari, tineri, oameni preocupați de viitorul educației și de dezvoltarea competențelor esențiale pentru noua generație. Împreună, am creat un spațiu deschis și sigur pentru dialog, reflecție și schimb de perspective, invitând participanții să ia parte la o conversație autentică alături de invitații noștri: Lelia-Andreea Preoteasa, Consilier superior Direcția Generală Politici și Programe pentru Tineret – Direcția Tineret din cadrul Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS), Robert Alexandru Avram, Asistent programe educaționale, UNICEF România, Andrei Avram, Președinte Organizația Națională Cercetașii României, Anca-Ana Sampetrean, Manager Proiect Busola Nord și Paul Dumitru Dîrjan, facilitator al programului în comunitatea Râciu, jud. Mureș.
Doamna Preoteasa a subliniat importanța și actualitatea temei abordate în cadrul conferinței, evidențiind faptul că aceasta este o provocare prezentă în viața de zi cu zi. Din perspectiva Direcției de Tineret, ea a accentuat nevoia unei pregătiri integrate a tinerilor, care să îmbine educația formală și cea non-formală. Într-o perioadă în care inteligența artificială poate oferi informații instant, accentul trebuie pus pe dezvoltarea acelor competențe pe care tehnologia nu le poate înlocui, precum echilibrul emoțional, gândirea critică, leadershipul și formarea caracterului. Totodată, a evidențiat importanța competențelor digitale și a educației pentru viață, ca elemente esențiale în dezvoltarea noilor generații.
Domnul Robert Avram, UNICEF România, a subliniat faptul că simpla familiaritate a tinerilor cu tehnologia nu înseamnă automat și capacitatea de a o folosi responsabil sau critic. Pornind de la un studiu cu peste 12.000 de participanți, acesta a evidențiat că doar un procent de 8-9% dintre elevi au atins pragul minim de funcționalitate digitală (cum ar fi de exemplu abilitatea de a face diferența dintre o știre falsă și una reală) și doar aproximativ 1% au demonstrat competențe digitale avansate. În contextul în care AI oferă informații instant, el a atras atenția asupra faptului că accesul rapid la răspunsuri nu dezvoltă gândirea critică, competență esențială pentru tineri.
Cercetășia este adesea asociată cu natura, aventurile și activitățile în aer liber, însă asta nu înseamnă că tehnologia nu își are locul în viața cercetașilor. Din contră, tehnologia a devenit un instrument util care completează experiențele educative și îi ajută pe tineri să învețe și să descopere lumea într-un mod modern și interactiv.
Despre relația dintre cercetășie și tehnologie a vorbit și președintele organizației, subliniind importanța folosirii echilibrate a acesteia: „Nu îmi imaginez cercetășia fără tehnologie. Dimpotrivă, cercetașii folosesc tehnologia pentru tot ceea ce fac. Niciodată nu le vom lua telefoanele cercetașilor, deoarece considerăm că acestea sunt unelte extraordinar de utile. Într-adevăr, există situații în anumite tabere în care ne confruntăm cu lipsa semnalului, însă astfel ajungem să ne deconectăm de utilizarea excesivă a tehnologiei fără scop practic, cunoscută sub denumirea de doomscrolling.”
