In acest context, dupa calculele institutelor de prognoza, Romania poate inregistra in 2014 o crestere economica de 2-4%, in principal datorita exporturilor si cererii interne, principalele riscuri fiind in zona creditarii, din cauza creditelor neperformante si a reducerii finantarii transfrontraliere de catre bancile straine.

Totusi, daca privim situatia cu atentie, mai degraba din perspectiva a ceea ce vedem in tara, de la “firul ierbii”, anul 2014 este foarte periculos, in conditiile in care este un an electoral. Optimistii ne spun, insa, ca 2014 este mai echilibrat din punct de vedere macroeconomic, pentru ca are loc deja o rebalansare si exista un mix al motoarelor de crestere.

Sa nu uitam ca ispitele populiste sunt foarte mari intr-un an electoral. Aceste tentatii s-au manifestat deja in primele trei luni ale anului. Cresterile de fiscalitate impuse de guver sunt, de asemenea, periculoase si nu sunt de natura sa asigure un echilibru bugetar, ci din contra vor genera dezechilibre bugetare. Pe de o parte, cele doua masuri importante, taxa pe constructii speciale si acciza la motorina, vor lovi in mod direct mediul corporatist si antreprenorial, ceea ce nu va avea un impact pozitiv asupra cresterii economice. De cealalta parte, masurile anuntate ca vor avea un caracter stimulator pentru economie, din punctul meu de vedere, nu vor avea un impact sanatos. Ma refer la creditul fiscal pe care Ministerul Finantelor vrea sa il acorde pentru titularii de credite neperformante cu salarii mici.

Cat despre taxe mai mici in 2014, sunt sanse mici sa vedem asa ceva. „Bugetul nu permite” va fi, din pacate, o scuza care va sta in calea reducerii TVA si a contributiilor de asigurari sociale. Asta in conditiile in care doar exporturile cresc frumos, iar consumul nu aduce semne datatoare de curaj, constructiile s-au topit si insolventele raman o constanta in mediul de business.

Este natural ca antreprenorii si managerii multinationalelor sa ceara o relaxare a fiscalitatii. Romania se pozitioneaza foarte prost in raport cu tarile din regiune, nu doar din cauza nivelului taxelor, ci mai ales din perspectiva birocratiei aferente platii acestora. Spre exemplu, o companie romaneasca face anul acesta 39 de plati, in comparatie cu o medie de 12 in tarile OECD si o medie de 26 in tarile Europei. In statele din Europa Centrala si de Est, sunt mai putine plati decat in Romania. In Bulgaria, 13 plati pe an, in Ungaria, 12, in Cehia, doar opt plati pe an.

Ceea ce ne spun directorii de companii si antreprenorii, de la “firul ierbii”, este ca politica fiscala are un impact major asupra competitivitatii afacerilor lor si se tem ca masurile luate pentru echilibrarea bugetului s-au facut in dauna companiilor.