152
BUCUREȘTI, 7 mai – Recentele date publicate de Eurostat ne pun din nou față în față cu o realitate pe care nu o putem ignora: în anul 2025, România a înregistrat o rată de 27,4% a persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială. Ne menținem, din păcate, mult peste media europeană de 20,9%, situându-ne printre țările cu cele mai ridicate procente din Uniunea Europeană. Mai mult, o privire atentă asupra datelor arată că 29,4% dintre persoanele care trăiesc în gospodării cu copii dependenți din România se confruntă cu acest risc major. Dar, dincolo de aceste procente oficiale, sărăcia este o realitate zilnică și apăsătoare pentru sute de mii de oameni pentru care o masă completă nu reprezintă o certitudine, ci un lux.
Cum arată vulnerabilitatea în practică: de la ulițele uitate la periferiile orașelor
Pentru a înțelege cu adevărat ce înseamnă aceste date, trebuie să ne uităm la modul în care vulnerabilitatea se manifestă în viața de zi cu zi. În zonele rurale, lipsa accesului la hrană vine adesea la pachet cu o izolare profundă, cu lipsa infrastructurii, a serviciilor sociale de bază și a unui sprijin comunitar concret. Aici, o familie vulnerabilă sau un vârstnic singur se luptă nu doar cu lipsurile, ci și cu distanța față de orice formă de ajutor.
De cealaltă parte, în mediul urban, mai ales în zonele periferice, vorbim despre același tip de dificultate, poate mai puțin vizibilă, dar la fel de prezentă. Ascunsă în spatele blocurilor sau la marginea marilor orașe, sărăcia urbană înseamnă costuri de trai adesea insuportabile, lipsa locurilor de muncă sigure și o nesiguranță zilnică a hranei.
Mecanismul binelui: Răspunsul concret la insecuritatea alimentară
În acest peisaj dominat de extreme – o risipă alimentară alarmantă la nivel național pe de o parte și un nivel ridicat al sărăciei pe de altă parte – Federația Băncilor pentru Alimente din România – FBAR intervine zilnic cu soluții practice.
Mecanismul nostru este simplu, dar cu un impact vital: recuperăm surplusul de alimente sigure pentru consum direct de la producătorii, procesatorii, distribuitorii și retailerii din sectorul agroalimentar. Apoi, acest surplus este redirecționat, prin intermediul asociațiilor și organizațiilor partenere din teren, către oamenii care au cea mai mare nevoie de el. Sutele de mii de tone de produse salvate nu înseamnă doar paleți de marfă rulați în depozite; înseamnă o intervenție concretă, zilnică, care transformă o risipă iminentă într-un sprijin real pentru mii de oameni vulnerabili, reducând masiv insecuritatea alimentară.
„Sărăcia nu este doar un procent într-un grafic european, ci se traduce prin teama unui părinte care nu știe ce le va pune mâine copiilor pe masă sau prin singurătatea unui bunic izolat din mediul rural. Cifrele Eurostat ne arată dimensiunea problemei, însă noi, prin Rețeaua Băncilor pentru Alimente, alegem să ne concentrăm pe soluție. Prin fiecare aliment salvat de la groapa de gunoi și pus pe masa celor greu încercați, încercăm să aducem demnitate și alinare. Iar acest mecanism funcționează doar pentru că suntem o rețea umană în spate. Avem nevoie de parteneri și de solidaritate constantă pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă,” a declarat Romuald Bulai, Președintele Federației Băncilor pentru Alimente din România.
