171
CONCERTUL HOMMAGE À CONSTANTIN BRÂNCUȘI LA CASA FILIPESCU-CESIANU
Miercuri, 16 septembrie 2026, ora 18:00, la Casa Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei nr. 151), Asociația pentru Muzică, Artă și Cultură și Muzeul Municipiului București, cu susținerea Kaufland România, vă invită la cel de-al noulea eveniment muzical din cadrul proiectului MUZICA LA MUZEU. O incursiune în lumea artelor.

Concertul Hommage à Constantin Brâncuși, desfășurat sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO și al Rețelei Naționale a Muzeelor din România, va fi susținut de clarinetistul Petru Pane și pianista Oxana Corjos cărora li se va alătura poetul și eseistul Andrei Novac, cel care va da glas unor texte despre viața Maestrului Constantin Brâncuși.
Constantin Brâncuși (1876-1957), sculptor, pictor și fotograf este considerat unul dintre cei mai influenți artiști ai secolului XX. Pionier al modernismului, Brâncuși a fost supranumit “patriarhul sculpturii moderne”, iar Aureola de artist a făcut ca viaţa şi creaţia lui sa se intersecteze cu cele ale marilor compozitori europeni ai vremii. La 150 de ani de la nașterea sa, clarinetistul Petru Pane şi pianista Oxana Corjos propun un program muzical care străbate această istorie, pornind de la Erik Satie – probabil cel mai apropiat companion muzical al sculptorului (lucrarea “Socrate” realizată în 1922 și aflată în colecția MoMA New York, îi este dedicată), continuând cu Milhaud, Fazil Say și ajungând la Messiaen, prin celebra piesă “Abisul păsărilor”. În centrul recitalului se află “Pasărea Măiastră” de Tiberiu Olah, una dintre cele mai frumoase piese scrise pentru clarinet solo, un omagiu adus personalității lui Brâncuși. Alegerea programului s-a bazat pe lucrări emblematice ale compozitorilor mai sus amintiţi, personalităţi cu care Constantin Brâncuși a interacționat, pe care le-a prețuit, i-au fost prieteni sau admiratori.
*Sonata pentru clarinet solo (1963) de Tiberiu Olah face parte dintr-un ciclu de cinci lucrări inspirate de sculpturile lui Constantin Brâncuși. Așa cum declara compozitorul într-un interviu, această lucrare „reprezintă melodia, monodia ca entitate, și tinde la crearea analogiilor cu zona păsărilor măiestre” – acele creaturi mitice din folclorul românesc, care au stat la baza ciclului de sculpturi “Măiastra”. Considerată una din cele mai reușite lucrări scrise vreodată pentru acest instrument și făcând parte din repertoriul obligatoriu al unor prestigioase concursuri, Sonata lui Olah întruchipează metafora zborului, a desprinderii de terestru.