452
Datele oficiale arată evoluții semnificative pe mai multe fronturi: încasările din TVA au crescut cu 30% față de noiembrie 2024, ajungând la 12,2 miliarde lei, un ritm dublu față de nivelul implicat de inflație și creșterea cotei de TVA. Este pentru prima dată din 2010 când se înregistrează o asemenea performanță în colectare.
Totodată, absorbția fondurilor europene a atins cele mai bune rezultate de la aderarea României la UE, cu peste 22 de miliarde lei atrase până la finalul lui noiembrie 2025, în creștere cu 40% față de anul precedent. Deficitul bugetar raportat la PIB a scăzut de la 7,1% la 6,4% în intervalul noiembrie 2024-noiembrie 2025, fiind estimat la 7,7% la final de an, sub prognoza inițială de 8,4%.
Reformele structurale – marile absente
Cu toate acestea, RBL semnalează un risc major dat de stagnarea reformelor structurale de care România are nevoie. Reforma justiției rămâne blocată, pensiile speciale nu au fost eliminate, iar măsurile cu impact real în eficientizarea statului lipsesc în continuare. Fără aceste reforme, progresul bugetar riscă să rămână fragil și nesustenabil pe termen lung.
Digitalizarea administrației publice, debirocratizarea și reforma companiilor de stat rămân capitole al căror progres este mult sub așteptări. Mediul de afaceri și-a demonstrat capacitatea de a-și îndeplini obligațiile, este momentul ca statul să răspundă cu aceeași determinare în ritmul reformelor asumate.
Impozitul minim pe cifra de afaceri și impozitul progresiv – amenințări pentru mediul de business
Semnalăm în continuare existența unei amenințări serioase pentru competitivitatea economiei românești prin menținerea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA). Deși recent IMCA s-a redus de la 1% la 0,5% în 2026 și s-a legiferat eliminarea lui completă din 2027, datele Băncii Naționale a României arată o încetinire clară a ritmului de atragere a investițiilor străine directe după introducerea acestei taxe. Dacă în perioada 2020-2022, stocul de investitii straine directe (ISD) a crescut de la 76,65 miliarde de euro la aproape 99 miliarde de euro, în intervalul dintre ultimul trimestru fără IMCA din 2022 și trimestrul II din 2025, România a atras suplimentar doar circa 15 miliarde de euro. Menținerea unor astfel de măsuri fiscale riscă să descurajeze și mai mult deciziile viitoare de investiții într-un moment în care România are nevoie de capital privat pentru a susține creșterea economică.
De asemenea, reluarea mesajelor publice privind introducerea impozitului progresiv pe veniturile salariale ridică semne serioase de întrebare. Studiile recente arată lipsa unui impact real pozitiv la buget al unei astfel de masuri, în contextul României de astăzi. Nu identificăm niciun beneficiu economic concret, doar riscul descurajării muncii celor mai productivi dintre noi și al unei colectări mai slabe, când experiența ne arată că trecerea la cota unică de impozit pe venit de 16% a adus de fapt venituri cu 20% mai mari (raportat la PIB) decât cotele progresive de 18-40%. Considerăm că o astfel de măsură ar fi strict populistă și ar dăuna competitivității economiei românești, pe langa faptul ca nu ar aduce venituri suplimentare la buget pe structura actuala de salarii a economiei. Revenirea la impozitarea progresivă ar creste costurile cu forta de munca la nivelele necompetitive in regiune si ar fi un pas înapoi, nu înainte, în acest moment și context economic național, regional și global.
Fundația Romanian Business Leaders solicită Guvernului să onoreze promisiunile de a reforma statul și să accelereze măsurile cu impact real: reforma companiilor de stat, digitalizarea, debirocratizarea, reforma justiției. În același timp, cerem stabilitate, consultări regulate și predictibilitate fiscală – mediul de afaceri are nevoie de reguli clare pe termen lung, nu de noi taxe care penalizează performanța.
Suntem pregătiți să contribuim cu expertiză și soluții pentru fundamentarea măsurilor guvernamentale și pentru construirea unui model economic competitiv care să ducă România la o nouă etapă de dezvoltare.
