România

Reprezentarea identitară a portului popular în artă

12 februarie- 15 martie 2026

Muzeul Național de Artă al României anunță prelungirea expoziției „România. Reprezentarea identitară a portului popular în artă”, cu încă o lună, respectiv în perioada 12 februarie – 15 martie 2026, cu program normal de vizitare, miercuri – vineri 10.00 – 18.00 și sâmbătă – duminică 11.00 – 19.00.

Locul lucrării lui Matisse, care se va întoarce la Centrul Pompidou din Paris, va fi ocupat de intervenţia in situ realizată de artistul vizual  Mircea Cantor şi intitulată Mai aproape de departe (desen în tuș aplicat direct pe perete, țesături brodate și fragmente de hârtie). Lucrării murale i se va alătura, începând de miercurea viitoare, o piesă arheologică de excepție –  Statueta antropomorfă feminină realizată cu peste 6000 de ani în urmă, din lut modelat, incizat și ars, aparținând Culturii Cucuteni – împrumutată de la Complexul Muzeal Național Neamț.

Publicul va avea ocazia să achiziționeze și catalogul expoziției, editat în condiţii grafice de excepţie, cu un număr de 300 de  pagini în care se regăsesc atât reproduceri de înaltă calitate ale tuturor operelor de artă expuse cu acest prilej, cât şi o prezentare detaliată a întregului proiectului tematic şi curatorial al expoziţiei.

În completarea programului expozițional, MNAR va organiza în parteneriat cu Asociația Moara de hârtie din Comana, o serie de ateliere de țesut și brodat dedicate grupurilor de elevi. Participanții vor descoperi meșteșugurile tradiționale lucrând la mini-războaie de țesut sau exersând cusătura în punct de cruce, realizând câte un covoraș sau o mini ie din lemn pe care le vor lua acasă.

„A țese la război sau a coase sunt experiențe inedite în zilele noastre, dar care ne dăruiesc multă bucurie. Să vezi cum firele se așază cuminți, iar din mâinile tale apare o mică țesătură sau un obiect cusut manual reprezintă activități de suflet și de neratat, care exersează răbdarea, îndemânarea, capacitatea de concentrare, spiritul creativ și dau o stare de bine celor care le practică”, afirmă Moara de Hârtie.

Costul participării la unul dintre ateliere este de 70 lei/participant (include biletul de intrare în expoziție, tur ghidat și materialele de lucru), iar participarea la ambele ateliere este de 120 lei/participant. 

Cadrele didactice însoțitoare beneficiază de gratuitate. 

Vârsta minimă de participare este de 8 ani.

Înscrieri la ateliere: programari@moaradehartie.ro | 0784 266 262 (telefon/WhatsApp)

Despre expoziție

Curator: Erwin Kessler

Echipa curatorială: Judit Balint, Mălina Conțu, Alina Petrescu, Emanuela Cernea, Costina Anghel 

Consultanți: Luiza Medeleanu, Adrian-Nicolae Furtună

România prezintă o frescă vie a aventurilor artistice ale iei, în diverse tehnici, de la pictură și sculptură, la grafică, fotografie, obiect, instalație, film, muzică, afișe, modă, timbre, cărți de joc, vaze, bancnote, cărți, albume și manuale școlare.

Încă din secolul al XVI-lea, continuând cu secolele al XIX-lea și al XX-lea, cu realismul socialist și până în contemporaneitatea imediată, ia românească a constituit un subiect artistic major. Prin amploare, diversitate și prin cercetarea critică interdisciplinară, inovatoare, România constituie o platformă fără precedent de accesare de către publicul larg a reprezentărilor iei și portului popular în creațiile artistice. 

Peste 300 de piese, provenind din patrimoniul MNAR și din diverse muzee naționale și internaționale, din colecții private și de la artiști contemporani oferă publicului cel mai bogat material de reflecție și bucurie vizuală pe acest subiect, prezentat vreodată într-un muzeu. Larga acoperire istorică și geografică a expoziției contextualizează reprezentările costumului național românesc, nu doar prin raportarea la ilustrarea în artă a portului popular al altor minorități din România (maghiară, germană), ci și prin raportarea la reprezentările artistice ale costumelor populare din regiuni limitrofe – din Ucraina, Moldova și Bulgaria, pentru a pune în evidență asemănările și deosebirile, influențele și constantele.

Piesele selectate provin din patrimoniul MNAR, de la artiști și colecționari români și de la 30 de muzee și instituții partenere:

Musée national d’art moderne-Centre Pompidou, Paris, Fondation Louis Vuitton, Paris, Muzeul de Artă Galagan (Cernihiv, Ucraina –  o colaborare dificilă, dar exemplară, în condițiile războiului actual), Galeria Națională din Sofia, Bulgaria, Muzeul Național de Artă al Modovei, Chișinău, Muzeul Național Brukenthal, Sibiu, Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Muzeul Național Peleș, Muzeul Județean de Artă „Centrul Artistic Baia-Mare”, Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Biblioteca Naţională a României, Complexul Muzeal Arad, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu“ – Muzeul de Artă Bacău, Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi- Muzeul de Artă, Muzeul Județean Mureș, Muzeul de Artă Vizuală Galaţi, Muzeul Țării Crișurilor, Oradea, Complexul Național Muzeal ASTRA – Sibiu, Muzeul de Artă Braşov, Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi, Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Judeţean de Artă Prahova „Ion Ionescu – Quintus”, Muzeul de Artă Piatra-Neamţ, Fundația Academia Civică – Muzeul Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenței  din Sighetu Marmației, Muzeul Municipiului Bucureşti, Institutul de Istoria Artei „George Oprescu“, Biblioteca Academiei Române, Cabinetul de Stampe,  Muzeul Naţional de Artă Contemporană al României/MNAC, Arhivele Naționale ale României, Romfilatelia.

O expoziție realizată în parteneriat cu Fundația Amzei.

Susținută de: Asociația Prietenii MNAR, Fundația Catena pentru Artă, DSBA, Men at Work, iGuzzini, Comunitatea La Blouse Roumaine, Geberit, Animawings, Austing, Camelia Șucu, Natuzzi, ARTA GRAFICĂ, dna Beatrix Benoist d’Azy Derveloy, dl. Christian Derveloy.

Partener cultural de mobilitate Suzuki România.