OPINIE: De ce credem că tinerii din România nu sunt pregătiți să aleagă?

by Echipa RomaniaPozitiva

Autor text: Fabiola Hosu. Textul a fost publicat inițial aici și apoi l-am preluat cu acordul autorului în contextul conversațiilor din spațiul public despre planurile cadru din educație în România, februarie 2025.

În multe țări, adolescenții au deja un cuvânt de spus în deciziile care le influențează viitorul. Totuși, în România, persistă ideea că până la 18 ani tinerii nu sunt pregătiți să voteze, să își aleagă direcția educațională sau să participe activ la decizii importante. Dar este această presupunere justificată?

✅ Votul la 16 ani

În Austria, Germania (în alegerile europene și unele regionale), Brazilia, Argentina și Ecuador, tinerii de 16 ani au deja drept de vot. În Scoția și Malta, pot vota la alegerile locale și regionale. Acest lucru le permite să participe activ la deciziile care le influențează viitorul.

✅ Alegerea direcției educaționale mai devreme

• În Elveția și Olanda, elevii aleg între rute academice și vocaționale în jurul vârstei de 12 ani, cu posibilitatea de a ajusta parcursul ulterior.

• În Finlanda, sistemul flexibil le permite să combine elemente de învățământ profesional și teoretic, oferindu-le autonomie în dezvoltarea traseului educațional.

• În Danemarca, tinerii pot intra pe piața muncii cu o calificare profesională înainte de 18 ani, dacă urmează un traseu educațional specific.

imagine generată de chatGPT

Deci, de ce credem că tinerii din România nu sunt pregătiți să aleagă? Răspunsul este simplu: pentru că nu îi pregătim. Dacă vrem cetățeni activi și responsabili, trebuie să le oferim de timpuriu ocazia de a exersa luarea deciziilor, în loc să le limităm dreptul de a alege până devin „destul de mari”. Când, by the way, e prea târziu să mai exersăm această competență.

Fabiola Hosu, februarie 2025

You may also like

Leave a Comment