O nouă conferință „Istoria moşiei Mogoşoaia-Chitila”

0

Centrul cultural „Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului” și Primăria Municipiului București vă invită la o nouă conferință „Istoria moşiei Mogoşoaia-Chitila”, sâmbătă, 17 iunie, începând cu ora 16:00, susținută de istoric de artă dr. Oana Marinache.

20170617-24 0701-A3

Proprietatea din apropierea Bucureştiului a fost cumpărată de Constantin Brâncoveanu înainte de a ajunge pe tronul Ţării Româneşti; istoriografia consemnează că în 1681 achiziţionează un prim teren cu un heleşteu şi vad de moară. La 20 septembrie 1688 se finalizează lucrările şi se sfinţeşte paraclisul curţii, cu hramul Sfântul Gheorghe. Noi achiziţii de terenuri au loc în 1689 şi 1700, moşia iniţială extinzându-se spre Buciumeni, Gorganele, Chitila şi Străuleşti. Palatul este construit între 1700-1702, fiind reşedinţa de vară cea mai impunătoare a familiei. Potrivit dispoziţiilor domnitorului (1709), proprietatea ar fi trebuit să revină fiului său, Ştefan, dar morţile lor fulgerătoare şi confiscarea averii au afectat şi patrimoniul familiei care se afla la Mogoşoaia, care a fost fie furat, fie distrus de trupele turceşti. Abia în 1730 văduva domnitorului-martir reintră în posesia Mogoşoaiei, dar familia nu se va mai ocupa de proprietate.

În 1838 băneasa Safta Brâncoveanu lasă moşia fiicei sale adoptive, Zoe Bibescu, iar în 1849 o donează fiilor acesteia: Grigore Brâncoveanu, Nicolae, George şi Alexandru Bibescu. În 5 aprilie 1869 prinţul Nicolae Bibescu cumpără la licitaţie, pentru suma de 160000 lei, moşia Chitila/Zalhanaua. În cursul anului 1878 prinţii Grigore Brâncoveanu, George şi Alexandru Bibescu ies din indiviziunea moşiei, cedând-o fratelui lor, Nicolae Bibescu, care devine astfel unic proprietar.

Din nefericire, ca urmare a unor afaceri păguboase şi a unor credite ipotecare neonorate la timp, acesta va pierde definitiv moşia în 1884, în favoarea Băncii României. Din acest moment, istoria moşiei Mogoşoaia-Chitila şi cea a proprietăţii palatului (cu o grădină de doar 63 pogoane) se separă, familia Bibescu-Brâncoveanu reuşind cu greu să păstreze fosta reşedinţă brâncovenească. Prinţul Nicolae întreprinde lucrări de transformare la palat, construieşte casa de oaspeţi (Vila Elchingen) şi serele precum şi o fabrică de zahăr la Chitila (căreia îi alocă un teren de 18 pogoane). În 1885 fratele său mai mare, Grigore Brâncoveanu preia creanţele ipotecare asupra domeniului palatului. Scoase la licitaţie în 1890-1891, palatul şi grădina sunt recuperate de fiica cea mai mare a prinţului Nicolae, Marie Nicole Bibescu şi de cumnatul ei, Dimitrie Cesianu prin înţelegere cu Ralu Musurus Brâncoveanu, moştenitoarea lui Grigore Brâncoveanu.

Istoria palatului şi a grădinii de la Mogoşoaia cunoaşte o nouă perioadă fecundă odată ce prinţul George Valentin Bibescu devine proprietar (prin cumpărare de la verişoara sa, Marie Nicole), în 1911, iar soţia sa, Martha Lahovary Bibescu se ocupă de restaurare, apelând la arhitecţii Domenico Rupolo şi G. M. Cantacuzino. Anii 1945-1948 marchează ieșirea domeniului palatului de sub posesia și administrarea familiei Bibescu, prin expropriere, în anii ’50 aici fiind expuse lucrările sculptorului Corneliu Medrea (1888-1964) și amenajându-se o casă de creație pentru scriitori.

Despre autor

avatar

Bun venit pe platforma de informație și educație pozitivă, RomâniaPozitivă.ro! Avem pentru tine peste 20 000 de exemple de Bine despre România de la peste 20 de autori și colaboratori încă din 2006. La acest cont de autor o să publicăm articole, comunicate de presă, opinii și imagini pe care le primim de la colaboratori și parteneri, dar selectăm acele informații care se potrivesc cu ceea ce dorim să promovăm pe platforma noastră. 10 ani De Bine despre România.

Comentează