CROAȚII IERI ȘI AZI

0

CROAȚII IERI ȘI AZI

2 iulie – 1 octombrie 2013, Sala Laolaltă

Muzeul Național al Țăranului Român

Ambasada Croației în România și Muzeul Național al Țăranului Român vă invită marți, 2 iulie, ora 12.00, la Sala Laolaltă, la vernisajul expoziției despre viața și obiceiurile croaților din România CROAȚII IERI ȘI AZI.

Începând cu secolul al XIV-lea, croații au început să emigreze în mai multe valuri pe teritoriul țării noastre. Croații stabiliți pe teritoriul României pot fi împărțiți în trei grupuri distincte, separate de ușoare diferențe de ordin lingvistic. Primul dintre aceste grupuri trăiește în Recaș, la 30 de km de Timișoara, al doilea, la vest de Timișoara, la Checea și, în sfârșit, cel de-al treilea și cel mai numeros, în jur de 6500 de persoane, în Caraș-Severin, în două localități: Carașova și Lupac. Primii cunoscuți sub numele de carașoveni reprezintă cea mai veche comunitate de croați din România fiind, din punct de vedere lingvistic și etnografic, cel mai bine conservat grup. Ei și-au păstrat identitatea datorită conștiinței propriilor origini, dar și datorită faptului că au trăit într-o zonă relativ izolată. Carașova a fost menționată documentar, pentru prima dată, în anul 1333 sub denumirea de Karasow, aici funcționa în acel an un protopopiat catolic.

Majoritatea membrilor minorității croate trăiesc în comunități rurale: Carașova, Iabalcea, Clocotici, Nermed, Vodnic și Rafnic, Lupac și se ocupă cu creșterea vitelor și agricultura. Limba maternă este utilizată în viața de zi cu zi în încercarea de conservare a identității. Numărul total al croaților din România este estimat la 7500 de persoane, comunitatea croată fiind din punct de numeric printre cele mai mici minorități naționale care trăiesc în țara noastră.

Croații sunt organizați în două asociații, prima dintre înființată în anul 1991, în Carașova, este cunoscută sub denumirea de Zajednistvo și funcționează ca o organizație etnică și culturală al cărui scop îl constituie conservarea obiceiurilor, religiei, limbii și culturii minorității croate. În anul 1998 a fost fundată o altă organizație: Uniunea Croaților din România, la Clocotici. Există, de asemenea, un grup cultural și artistic la Carașova cunoscut sub denumirea de Karasevska și un altul Clocotici, în localitatea cu același nume. Minoritatea croată din România are propriul reprezentant în parlamentul României.

Expoziția, cea de-a șasea din ciclul expozițiilor temporare desfășurate în cadrul proiectului Laolaltă, prezintă imagini reprezentative pentru costumul și obiceiurile croaților din Carașova și câteva obiecte din colecțiile Muzeului Național al Țăranului Român.

Expoziția va putea fi vizitată până pe 1 octombrie 2013, de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00. (Intrarea în expoziție se face din Șoseaua Kiseleff, nr.3).

afis_Croatii

Parteneri media: 24-Fun, Radio Romania, Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Internaţional, RFI, Itsy Bitsy, Zeppelin, Igloo, Arhitext, Arhitectura, Observator cultural, Cultura, BeWhere!, TV City, LiterNet.ro, Hot News, webpr.ro, Port.ro, b365.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, www.ArtClue.net, www.artline.ro, www.artactmagazine.ro, www.decosieco.ro, www.daciccool.ro, www.inparc.ro, www.cooperativaurbana.ro, www.cooperativatraditionala.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin, www.meidaiq.ro.

 

Facebook

Despre autor

avatar

Co-Fondator RomâniaPozitivă.ro, Florin este educator de emoție și gând pozitiv. Florin susține acest demers prin programele sale de training și prin platforma de informație și educație pozitivă www.RomaniaPozitiva.ro. Florin are peste 15 ani de experiență ca trainer pentru circa 8000 de participanți, iar domeniile de expertiză includ: "solution thinking" (gândire pozitivă aplicată pentru rezolvarea problemelor), antreprenoriat social, ”train the trainers”, managementul oamenilor/echipelor, management de proiect, recrutare şi selecţie, comunicare, echipe eficiente, teambuilding. Florin este mare fan de biciclete, mișcare în aer liber, muzică, uneori chiar clasică și indiană. Motivaţia principală a lui Florin este dorința de a schimba lucrurile în Bine în România și încrederea că asta se poate.

Comentează