Comunitatea, un cuvant nou (re)invatat in satele romanesti

0

Dupa un contact cu mediul rural românesc, concluzia este, în multe cazuri, că în sate societatea civilă nu există, din păcate. Discuția care să explice cauzele este lungă; îndelungatul centralism administrativ românesc și structura psihologică arhetipală fiind doar câteva din explicații.

Fapt este că oamenii nu funcționează ca o comunitate, sătenii și reprezentanții administrațiilor locale adoptând cel mai adesea, în fața problemelor curente, fie imobilismul resemnării, fie atitudinea „fiecare să-și vadă de ograda lui“.

Pare că nu se găsește niciodată energia și motivarea pentru a căuta soluții și pentru a lua decizii în favoarea interesului majorității comunității. Problemele locale rămân mereu în stadiul de „constatare“, sau, cel mult, în stadiul de obiectiv al platformei electorale a următorului candidat la alegerile locale. Construirea coeziunii comunitatii pare că nu intră în sarcinile nici unei instituții publice. În aceste condiții, efectele pozitive ale aplicării descentralizării se vor lăsa foarte mult așteptate…

Există, însă, initiațive neguvernamentale care și-au propus să facă ceva în acest sens…

Există comunități rurale care încep să funcționeze, există exemple pozitive de implicare socială. În România sunt și locuri unde satul prinde viață prin “oamenii locului”.

(text de Elena Mavrodin & Florin Ghindă)

Am primit de la Fundația Pact o poveste despre o acțiune simplă într-o comunitate. Redăm în continuare câteva detalii.

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

Să facem şi noi ceva pentru satul nostru, nu doar satul pentru noi!

Doamna Beatrice Puşculiţă, o casnică din Glina, a decis să nu mai stea de-o parte când vine vorba despre comuna ei. Ea, împreună cu alţi localnici, s-au gândit să pornească o activitate prin care toată comunitatea să beneficieze, să aducă o schimbare în bine pentru toţi locuitorii satului.

Înarmaţi cu pixuri şi agende, au bătut din poartă în poartă, pentru a afla părerea oamenilor în legătură cu problemele comunei. A reieşit că mulţi sunt profund deranjaţi de efectele depozitării gunoiului în locuri neadecvate. Motivele sunt multe şi variate: de la obişnuinţă, lipsă de educaţie ecologică şi neconştientizarea pericolului, la inaccesibilitatea drumurilor secundare de către maşinile de salubritate şi lipsa amenzilor.

Beatrice a fost sprijinită, pas cu pas, de Fundaţia PACT, un ONG care vizează  creşterea capacităţii celor din mediul rural de a-şi asuma, cu succes, o viaţă mai bună pentru ei şi comunităţile lor, fără să aştepte sprijin din partea autorităţilor, ci prin implicarea voluntară, cu propriile resurse şi idei, în activităţi de îmbunătăţire a condiţiilor din comunitate.

Mă gândeam la o astfel de acţiune (cu participarea consătenilor), inspirată fiind de unele filme străine. Mi-ar fi plăcut ca ideea de comunitate, să fie şi la noi mult mai bine dezvoltată. Locuitorii să poată face ceva pentru localitatea lor, nu doar să aştepte autorităţile să o facă. Îmi place mie să spun: <să facem şi noi ceva pentru satul nostru, nu doar satul pentru noi>„, povesteşte Beatrice.

Astfel, Beatrice şi ceilalţi patru voluntari, care au format grupul comunitar “Noi pentru noi”, s-au gândit să înceapă cu terenul de la capătul străzilor Lacului şi Heleşteului, care ar putea fi folosit ca loc de agrement pentru localnici, dacă nu ar fi fost distrus din

cauza mormanelor de gunoi. Ei vor să mobilizeze 60 de oameni din zonă, care să fie voluntari la curăţarea locului şi la amenajarea unui spaţiu de agrement, şi să educe locuitorii, implicând şi şcolarii, în spiritul păstrării curăţeniei. Dar, mai au nevoie de lopeţi, mănuşi, saci, utilaje de încărcare, băncuţe, var, vopsea, flori, pomişori etc. Primăria le pune la dispoziţie trei tractoare cu remorci, dar restul materialelor trebuie să şi le procure singuri.

Îndemn la suținerea satelor românești

Fundaţia PACT a iniţiat o campanie de strângere de fonduri, cu care să o sprijine pe Beatrice şi pe alte persoane cu iniţiativă ca ea, din zonele rurale din sudul României, să pună în aplicare demersurile lor ambiţioase pentru binele comunităţii.

Aş vrea ca fiecare din concetăţenii mei să înţeleagă că pot face ceva pentru satul lor, fără a aştepta „mură-n-gură” (Să facă primaru’!). Să se gândească fiecare mai bine ce pot repara, decât ce pot distruge.”, îndeamnă Beatrice.

Orice persoană căreia îi pasă de starea satului românesc este invitată să facă o contribuţie în contul de donaţii al Fundaţiei PACT (RO24 BPOS 7060 6197 144R ON0P deschis la BANCPOST Universitate – București) sau online la pagina www.fundatiapact.ro, unde poate afla şi detalii suplimentare despre activitatea fundaţiei. Prin finanţarea unor astfel de proiecte comunitare de succes, oameni deosebiţi care doresc să facă o schimbare în bine pentru semenii lor sunt încurajaţi şi susţinuţi în demersul lor.

Facebook

Despre autor

avatar

Co-Fondator RomâniaPozitivă.ro, Florin este educator de emoție și gând pozitiv. Florin susține acest demers prin programele sale de training și prin platforma de informație și educație pozitivă www.RomaniaPozitiva.ro. Florin are peste 15 ani de experiență ca trainer pentru circa 8000 de participanți, iar domeniile de expertiză includ: "solution thinking" (gândire pozitivă aplicată pentru rezolvarea problemelor), antreprenoriat social, ”train the trainers”, managementul oamenilor/echipelor, management de proiect, recrutare şi selecţie, comunicare, echipe eficiente, teambuilding. Florin este mare fan de biciclete, mișcare în aer liber, muzică, uneori chiar clasică și indiană. Motivaţia principală a lui Florin este dorința de a schimba lucrurile în Bine în România și încrederea că asta se poate.

Comentează