Ce s-a discutat la dezbaterea publica despre Palatul Stirbei?

1

Update, 29 octombrie 2010 Proiectul PUZ Stirbei este trimis spre analizare

Dezbatere publică
Exploatarea economică a patrimoniului construit

ActiveWatch – Agenția de Monitorizare a Presei a organizat astăzi, 28 octombrie, dezbaterea publică cu tema Exploatarea economică a patrimoniului construit. Discuţia a avut în centru propunerea Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice de avizare a PUZ-ului pentru Complex Palatul Ştirbei, care prevede o construcţie înaltă de 38 de metri în spatele Palatului Ştirbei.
Cei care au luat cuvântul în cadrul dezbaterii au fost Theodor Paleologu, fost ministru al Culturii, Csilla Hegedus, consilier personal Kelemen Hunor, Peter Derer, Presedinte Uniunea Arhitectilor, Serban Sturdza, arhitect şi vicepreşedinte asociaţia Pro Patrimoniu, prof. dr. Andrei Pippidi, editorialist Dilema Veche, Teodor Frolu, arhitect si proprietar The Ark, Irina Iamandescu, Asociatia pentru Arheologie Industriala, Gheorghe Pătraşcu, arhitect-sef al Capitalei, Cornelia Gafiu, PR&PA Consultant Links Associates (reprezentant al proprietarului Palatului Stirbei, Ovidiu Popescu), Aurora Târşoaga, arhitect inginer  Credo Design. Pentru asigurarea unei dezbateri echilibrate, moderatorul întâlnirii a fost jurnalistul Ovidiu Nahoi, senior editor cotidianul Adevărul.

După introducerea făcută de Ovidiu Nahoi şi prezentarea participanţilor interesaţi şi legitimaţi pentru a face o analiza pertienentă asupra subiectului, cuvântul i-a fost acordat lui Theodor Paleologu. “Regret că nu sunt prezenţi membrii din comisie care şi-au schimbat punctul de vedere în mod radical în ciuda faptului că proiectul nu s-a schimbat foarte mult. Aş vrea ca fiecare dintre ei să ne explice, cu cifrele pe masă, de ce şi-au schimbat punctul de vedere.”, a spus fostul ministru la Culturii. “Dacă proiectul nu se încadrează în normele urbanistice în vigoare, trebuie respins de către Ministru pentru că este vorba de responsabilitatea lui şi de credibilitatea Comisei.”, a adăugat Paleologu.

Csilla Hegedus a spus: “Eu, în calitate de consilier, am recomandat domnului Ministru să retrimită Comisiei Naţionale a Monumentelor acest proiect pentru a fi rediscutat. Am primit foarte multe sesizări de la societatea civilă, foarte multe sesizări de la asociaţiile profesionale, pe care domnul Ministru le-a luat în considerare. ”  “Există scrisori trimise de Ministrul Culturii către domnul Ovidiu Popescu, în care se cere de nenumărate ori transmiterea către Comisia Naţională de Monumente Istorice a proiectului de restaurare a Palatului Ştirbei, proiect pe care nu l-am primit nici până în ziua de azi. ”, a mai spus Csilla Hegedus. “Proprietarul nu a fost sancţionat pentru starea de degradare în care se află palatul.”, a continuat ea.

Andrei Pippidi a avut de-asemeni o intervenţie notabilă: “ Doar faptul că mă întorceam în seara acelei zile din străinătate m-a împiedicat să iau parte la o şedintă al cărei conţinut îmi fusese transmis. Absenţa mea nu avea nicio legătură cu prezenţa sau absenţa punctului care prezenta PUZ Ştirbei, însă el lipsea! ”

Gheorghe Pătraşcu a spus în cadrul dezbaterii de astăzi că “PUZ-urile noastre din zone protejate sunt deficitare. Lucruri care sper să se îndrepte cu ocazia realizării PUG-ului. ” “Nu susţin acest proiect. Într-un fel conjunctura de negociere m-a forţat la un moment dat să acord acei indicatori. Nu sunt convins, dar a fost o majoritate care a decis la un moment dat.”, a continuat arhitectul-şef al capitalei.

Cornelia Gafiu a fost de părere că “Societatea civilă putea să ia atitudine de acum 3 ani, când a fost depus PUZ-ul. Acum, cu doar câteva zile înainte să se ia decizia, are loc această dezbatere, pentru a pune presiune asupra ministrului. Din perspectiva arhitecților domnului Popescu, restaurarea Palatului Știrbei și construirea noii clădiri ar trebui să meargă simultan.” “Construcția nu va fi un mall!”, a atras atenţia Cornelia Gafiu.

Teodor Frolu a afirmat că “de ani de zile se revine la discuţia asta: a legislaţiei în care proprietarul este mai puternic decât instituţiile care ar trebui să reglementeze. ” “Sunt un investitor fraier în domeniul acesta pentru că nu am acţionat pe criterii de piaţă. Investitorul are un singur obiectiv, investitorul trebuie să facă bani şi acest lucru trebuie să fie înţeles. Însă nu trebuie să facă bani în detrimentul comunităţii şi al interesului public.”, a precizat Frolu.
Irina Iamandescu a fost cea care a spus că “acest proiect a fost, ca şi alte proiecte, de foarte multe ori discutat la Comisia tehnică a PMB înaintea existenţei unei dezbateri publice sau a unei consultări în cadrul Ministerului Culturii. Pe de altă parte, este nevoie de o soluţie mai subtilă. Este nevoie de o negociere între regulamentele zonelor faţă de care acest PUZ se află la intersecţie. Dacă facem o medie aritmetică, aceasta ar trebui să iasă între indicatorii cel mai mare şi cel mai mic. Noi suntem în situaţia în care PUZ-ul propus este mai sus decât toţi ceilalţi indicatori.”, a mai afirmat Irina Iamandescu. Tot ea consideră că “Efortul de negociere trebuie să meargă profesional în această direcţie. Discutam fără cărţile pe masă pentru că nu ştim ce variantă s-a discutat la Ministerul Culturii. Cred că toate aceste proiecte ar trebui dezbătute profesional într-o consultare între aceste comisii, PMB, Ministerul Culturii, MDRT şi poate că toată această negociere trebuie să aibă loc cu implicarea societăţii civile. ”

Şerban Sturdza a afirmat că sustine ca “şedintele Comisiei de Monumente să fie publice. Asta nu înseamnă să fie acceptate intervenţii din partea publicului, dar cred că în sală are dreptul să pătrundă toată lumea şi să asiste. Studiul istoric aş fi vrut să fie public şi la fel şi proiectul care prevede ce urmează să se întâmple într-un sit zonă protejată. Pentru că dacă dl. Popescu ar fi fost sincer, atunci ar fi acceptat aceste discuţii la începutul proiectului, nu acum.”
“Avem în acest moment un proiect care nu ştim exact cum arată. Avem fondul unei legislaţii neclare care permite negocieri şi derogări şi avem o decizie pe care o aşteptăm din partea Ministerului Culturii. Atenţie: arbitrul în general nu mediază între jucători, ci arbitrul dă o decizie care nu va conveni părţii adverse. ”, a fost concluzia dezbaterii, exprimată de Ovidiu Nahoi.

“Întâlnirea de azi a fost un exercițiu necesar și oportun pentru toate părțile implicate în proces: societatea civilă, administrația centrală și locală și investitor. Argumentele prezentate, deopotrivă favorabile și  împotriva proiectului propus,  au construit o imagine de ansamblu cu privire la oportunitatea propunerii. Decizia cu privire la realizarea proiectului este, în acest moment, în sertarul domnului Kelemen Hunor. Având în vedere că a fost reprezentat în cadrul dezbaterii de azi, decizia finală trebuie că va ține cont și de argumentele celor prezenți azi la Cărturești.”, declară Irina Zamfirescu, coordonator proiect Pateneriat pentru Buna Guvernare III – Capitolul Dezvoltare Durabilă, ActiveWatch – Agenția de Monitorizare a Presei.

Facebook

Despre autor

avatar

Co-Fondator RomâniaPozitivă.ro, Florin este educator de emoție și gând pozitiv. Florin susține acest demers prin programele sale de training și prin platforma de informație și educație pozitivă www.RomaniaPozitiva.ro. Florin are peste 15 ani de experiență ca trainer pentru circa 8000 de participanți, iar domeniile de expertiză includ: "solution thinking" (gândire pozitivă aplicată pentru rezolvarea problemelor), antreprenoriat social, ”train the trainers”, managementul oamenilor/echipelor, management de proiect, recrutare şi selecţie, comunicare, echipe eficiente, teambuilding. Florin este mare fan de biciclete, mișcare în aer liber, muzică, uneori chiar clasică și indiană. Motivaţia principală a lui Florin este dorința de a schimba lucrurile în Bine în România și încrederea că asta se poate.

Un comentariu

  1. avatar

    nu cred ca acel paravan verde este o solutie fericita in contextul dat. Un regulament strict si bine pus la punct in relatia cu proximitatea este necesar in acest caz, si abia dupa aceea lansarea unui concurs de arhitectura pentru acest proiect. Se vede lipsa acuta de competitie in realizariile de arhitectura de la noi.

Comentează