Astazi de la 19.30 – din nou FILM la Biblioteca Nationala | Asociatia Ivan Patzaichin. VEZI PROGRAMUL COMPLET „PLUG TO NATURE”!

0

MARTI, 23 OCTOMBRIE 2012, ora 19.30, Biblioteca Nationala (Bd. Unirii 22), sala de conferinte de la demisol (aripa dinspre Dambovita)

Proiectie de film: La Société du Spectacle (r: Guy Debord, 1967)

(intrarea libera)

La Société du Spectacle (Societatea spectacolului, 1973) este primul film de lung metraj realizat de Guy Debord. Filmul are la baza cartea, cu acelasi nume, publicata de Debord in 1967. Filmul alb-negru utilizeaza fragmente found-foutage (din filme precum Batalia Potemkin, Noul Babilon, Pentru cine bat clopotele, din presa epocii si din publicitate) si este o critica adusa societatii de consum si alienarii individuale in societatea moderna.

Guy Debord (1931 -1994) este unul din membrii fondatori ai Internationalei Situationiste, teoretician, scriitor si regizor, unul dintre principalii inspiratori ai miscarilor din 1968, din Franta.

————————

Asociatia “Ivan Patzaichin -Mila 23” organizeaza in perioada 18 octombrie – 5 noiembrie 2012 la Biblioteca Naționala a RomanieiCONECTEAZA-TE LA NATURA. Strategii de recucerire a urbanitatii (PLUG to NATURE), o serie de evenimente  si interventii urbane temporare cu scopul de a expune soluții de revitalizare a Dambovitei, raul uitat al Capitalei.

Cu aceasta ocazie, Asociatia lanseaza propunerea de a transforma zona si luciul de apa dintre Biblioteca si Podul Unirii intr-un Centru de Cultura Eco-Urbana.

PLUG TO NATURE | Strategii de recucerire a urbanităţii

18 octombrie – 05 noiembrie 2012, Biblioteca Naţională | Bd. Unirii 22

Curatori: Alina Şerban & Teodor Frolu

 

JOI, 18 OCTOMBRIE 2012

16:00 – 17.00              DESCHIDEREA OFICIALĂ Sala de conferinţe a Bibliotecii Naţionale

                                    Conf. Dr. Elena Tîrziman, Director General, Biblioteca Naţională

                                    Ivan Patzaichin, Asociaţia “Ivan Patzaichin – Mila 23”

17.15 – 19.00               Conferinţa „Urbanism organic – revitalizarea urbană a fronturilor de apă”

Sala de conferinţe a Bibliotecii Naţionale     

Această primă sesiune de prezentări porneşte de la analiza unor proiecte de reamenajare şi regândire a calităţii spaţiului urban, a relaţiei acestuia cu cel natural, de-a lungul râurilor unor oraşe precum Bucureştiul şi Ljubljana. Miza acestor studii de caz este de a iniţia o discuţie mai amplă despre oraş ca organism viu, despre asumarea prin diferite strategii de regenerare urbană şi intervenţii cu caracter temporar a unei poziţii critice ce se concentrează pe oferirea unor soluţii creative problemelor urbane.

                                           

Breda Bizjak, BB Arhitekti, Ljubljana| studiu de caz

Markus Bader, raumblabor, Berlin | studiu de caz

Lukasz Wojciechowski, VROA ARCHITEKCI, Wroclaw | studiu de caz

Teodor Frolu, Asociaţia “Ivan Patzaichin” Bucureşti | Centrul de Cultură Eco-urbană al Bucureştiului

Conexiunea urban- rural este un element cheie de dezvoltare în secolul în care trăim. Se vorbeşte despre mediu şi sustenabilitate, dar separat, ca despre două lumi diferite, în urban şi în rural. Dacă nu găsim concepte noi de dezvoltare, administrare şi mai ales educaţie şi comunicare care să conecteze organic şi eficient urbanul cu ruralul, dezideratul perioadei în care trăim nu va fi atins. Instrument în dezvoltarea acestor concepte se doreşte a fi Centrul de Cultura Eco-urbană al Bucureştiului.

Teodor Frolu, de profesie arhitect, este un antreprenor în domeniul industriilor creative. El este creatorul conceptului “ARK – Bursa Mărfurilor Creative”, o clădire-laborator de industrii creative, este co-iniţiator al proiectului de dezvoltare urbană Transcentral Urban București şi al Eco Bucureşti. Împreună cu Ivan Patzaichin a iniţiat proiectul www.rowmania.ro, care aduce împreună dezvoltarea locală și antreprenoriatul, turismul ecologic, designul, revitalizarea meșteșugurilor și gastronomiei tradiţionale. Teodor utilizează paradigmele comunicării ca instrumente de dezvoltare, iniţiind și derulând proiecte inovatoare, care se bazează pe agregarea energiilor din zone de interes care se pot potenţa reciproc.

Breda Bizjak, BB Arhitekti, Ljubljana | Reamenajarea malurilor râului Ljubljanica

Proiectul de reamenajare a malurilor râului Ljubljanica, în secţiunea care curge prin centrul vechi al orașului, este un efort colectiv care şi-a concentrat resursele într-o serie de intervenţii specifice cu scopul de a extinde spaţiul public și de a conecta orașul la apă. Încă din 1930 arhitectul Jože Plečnik monumentalizează această secţiune a râului printr-o serie de poduri, terasamente, scări şi parcuri. De atunci, în afară de intervenţiile lui Plečnik, restul spaţiilor publice de-a lungul râului au rămas lipsite de o infrastructură modernă. Pe parcursul ultimilor 5 ani, primăria oraşului a încercat să influenţeze în mod activ tendinţele negative de dispersie urbană prin revitalizarea centrului istoric al orașului. Primăria a acordat prioritate proiectelor realiste și realizabile de design urban, care au capacitatea să schimbe imediat și puternic calitatea vieţii publice în centrul orașului. Acest lucru s-a realizat în principal prin reamenajarea spaţiilor publice paralele cu zonele pietonale existente, generând dinamică publică și vitalitate economică. Proiectul a evidenţiat rolul râului Ljubljanica, ca un element important al orașului.

BB ARHITEKTI este un birou de arhitectură fondat în 2007 de către Breda Bizjak. Acesta este conceput ca o reţea deschisă și flexibilă activând în domenii precum arhitectură, urbanism, peisagistică și design industrial. Diferiţi profesioniști independenţi sunt angajaţi în jurul proiectelor iniţiate, dezvoltând idei critice și de cercetare bazate pe analiza diferitelor fenomene naturale, sociale, economice sau tehnologice. BB ARHITEKTI a câştigat mai multe premii, printre care şi Premiul European pentru Spaţiu Public Urban 2012.

Markus Bader, raumblabor, Berlin | Învăţând urbanismul. Tempelhof airfield (Berlin) şi Cantiere Barca (Torino)

Într-o zonă urbană cu fabrici și structuri existente, problema pentru urbanist nu este de a construi de la zero, ci de a imagina modul prin care acest proces de transformare să devină, în mod organic, parte din reţeua urbană existentă. Astfel, urbanistul trebuie să înţeleagă structurile sociale existente, să descopere interesele și posibilităţile beneficiarilor și să creeze căi de negociere cu experţii locali. Toate aceste aspecte merită luate în considerare pentru doar ele permit o definire graduală a tot ceea ce urmează să se întâmple cu aceste zone. În acest sens am propus pentru Aeroportul Tempelhof un model de a învăţa urbanismul, prin care experienţa este dobândită pe teren, prin punerea locului la îndemâna pionierilor, adică a celor oameni care vin cu idei proprii, reţele și posibilităţi și care ajung să interacţioneze cu locul și cu viitorii săi utilizatori. În contextul unei dezvoltări urbane de viziune, comunitatea își definește singură viitorul. Doar că acest proces presupune ca pionierii să nu fie folosiţi ca un simplu decor de tranziţie de la ce a fost la ce ar putea deveni zona. Dimpotrivă, aceștia merită să fie integraţi în mod activ și serios în acest proces de reconversie, cu un rol la fel de important cu cel al proiectanţilor sau al dezvoltatorilor tradiţionali. Dialogul social este astfel lărgit, iar legătura dintre locuitori, care acum au un rol activ în crearea orașului, este întărită.

 

Markus Bader a studiat arhitectura la TU și Berlin HDK și Școala de Arhitectură Bartlett din Londra. În 1999, el a co-fondat raumlabor berlin. Cu raumlabor, Markus Bader este interesat de strategiile de dezvoltare urbană, precum și de dezvoltarea de instalaţii spaţiale şi curatoriale la intersecţia dintre artă și oraș. Proiecte-cheie: Activarea aeroportul Tempelhof (Berlin) 2007 – 09; co-autor al conceptului pentru expoziţia internaţională Berlin 2020 „city capital – spacious city, instant city” 2010-112, director artistic al proiectului KNOT (Berlin, Varşovia, Bucureşti), 2010.

Lukasz Wojciechowski, VROA ARCHITEKCI, Wroclaw | Îmblânzind arhitectura

Arhitectura este un instrument puternic de organizare a societății. Dar până și cele mai nereuşite exemple de utilizare a arhitecturii pot fi îmblânzite / reapropriate prin noi strategii şi intervenții. Prezentarea include exemplul reconversiei a două monumente construite la începutul secolului XX din rațiuni evident politice. Primul monument este Hala Stulecia din Wroclaw, datând din 1913 transformată într-un spațiu recreațional. Al doilea este un hangar aerian nazist transformat în Muzeu de Artă Contemporană. Ambele proiecte, executate de curând în Wroclaw, introduc dinamismul în monumente statice și hermetice.

Totuși, procesul de activare a obiectelor urbane este încă nefinalizată și conceptele de bază pot fi chestionate. Ultimul proiect reprezintă o renovare în curs a unui complex rezidențial din anii ’70 din Wroclaw, ce urmărește reconversia acestuia într-o parte animată și multifuncțională a centrului orașului, fără însă a pierde forma arhitecturală. Cele 3 interveții urbane și arhitecturale sunt executate la scară și în contexte diferite în Wroclaw, oraș post-german și post-sovietic.

Lukasz Wojciechowski este arhitect şi membru co-fondator al biroului de arhitectură VROA Architekci din Wroclaw. Este lector şi profesor de design la Universitatea Tehnică din Wroclaw. Contribuie permanent la reviste precum A10 New European Architecture, Architectural Design, Architektura, Wonderland. Predă în Polonia şi Germania şi este curatorul unor expoziții și seminarii dedicate arhitecturii contemporane şi arhitecturii post-sovietice din Polonia. În acest an proiectele sale au fost selectate pentru Backstage Architecture la Bienala de Arhitectură de la Veneţia.

21.00                           Concert indie-pop – Clara Luzia (Austria) – The ARK, Uranus 150, Bucureşti

Clara Luzia, proiectul muzical al artistei Heidi Dokalik, a câştigat în 2007 Austrian Music Award AMADEUS

Trupa vieneză formată din INES PERSCHY (tobe), HEIDI DOKALIK (violoncel şi backing vocals), MAX HAUER (pian, chitară bas, chitară) şi solista CLARA LUZIA (voce, chitară, compoziţie) este unul dintre cele mai remarcabile proiecte muzicale ale scenei indie-pop din Austria.

Cu patru albume lansate în doar şase ani, CLARA LUZIA se bucură de admiraţia publicului şi de recunoaşterea festivalurilor europene precum Les femmes s’ent melent (Franţa), Eurosonic Festival (Olanda), GLIMPs (Belgia) şi Waves (Austria). În 2008, obţine Premiul Amadeus (echivalent al britanicului Mercury Music Prize) pentru albumul „The Long Memory. Pe 24 septembrie 2012, artista indie-pop CLARA LUZIA şi-a făcut debutul internaţional cu albumul personal „The Range”, cu o muzică ce străbate prin timpi şi mişcări distanţele dintre sosiri şi plecări, dintre zarvă şi linişte, dintre a dărui şi a primi.

permanent                 INTERVENŢII DE ARTĂ PUBLICĂ

în interiorul şi pe terasa dinspre Dâmboviţa a Bibliotecii Naţionale

Artişti: Justin Baroncea & Eduard Gabia, Electric Brother, Cristina David & Anamaria Machedon, Nicu Ilfoveanu, Olah Gyarfas, Sorin Istudor & Kallioppi Dimou, studioBASAR, Mario Kuibuş, Ştefan Sava.

SÂMBĂTĂ, 20 OCTOMBRIE 2012

10.00                           Competiţia de canotcă 10 + 1 pe Dâmboviţa

LUNI, 22 OCTOMBRIE 2012

19.30                           Proiecţie de filmMan with a movie camera (r: Dzinga Vertov, 1929), Biblioteca Naţională

MARŢI, 23 OCTOMBRIE 2012

19.30                           Proiecţie de film – Society of the Spectacle (r: Guy Debord, 1973), Biblioteca Naţională

MIERCURI, 31 OCTOMBRIE 2012

16.00                           Conferinţa „Pe teren local – scenarii pentru un urbanism creativ”

Sala de conferinţe a Bibliotecii Naţionale

Oraşele au o resursă inepuizabilă – oamenii. Orice intervenție urbană este nu numai un instrument de modificare a unor parametrii fizici existenţi, dar şi un modalitate de a reflecta asupra identităţii unei comunităţi, a unui loc, de a intra în dialog şi de a dezvolta împreună soluţii. Pentru a face actorii locali suficient de puternici pentru a-și articula propriile idei şi dorinţe este adesea nevoie să mutăm accentul de pe problemele pe potențialul uman şi urban identificat. Astfel trebuie să gândim dificultăţile cu care se confruntă oraşul şi locuitorii lui în termeni de creativitate şi inovaţie.

Igor Kovasevici, Centrul de Arhitectură Central European,          Praga | centru interdisciplinar dedicat evoluţiei şi dinamicii urbane în spaţiul central şi est-european

Michael Obrist, feld72, Viena, | birou de arhitectură angajat în cercetarea şi găsirea de noi strategii de activare a spaţiului urban | studiu de caz

Mario Kuibus, Re-Act Now Studio, Bucureşti | prezentarea proiectului Transcentral Urban Bucharest | studiu de caz

Igor Kovasevici, Centrul de Arhitectură Central European, Praga | Arhitectură și urbanism

În timp ce strategiile ce pornesc dinspre autorități râmân încă destul de închise dezbaterii publice, urbanismul contemporan se bazează din ce în ce mai mult pe strategiile create de jos în sus, altfel spus pornind dinspre beneficiarii care se pot exprima liber prin consultare public. Platformele MOBA și CCEA încearcă să unifice cele două abordări: dinspre public spre autorități și dinspre autorități spre beneficiarii urbani propunând o colaborare interdisciplinară între artiști, arhitecți, curatori, sociologi, geografi și alți specialiști relevanți pentru dezvoltarea orașelor.

Igor Kovasevici este arhitect, fondator al platformei de arhitectură MOBA și, în 2001, al Centrului de Arhitectură Central Europeană (CCEA). Activitatea sa este orientată înspre proiecte de cercetare și strategii de dezvoltare urbană folosind noi metode de interacțiune între arhitectură, artă, urbanism și politici publice. Din 2010 face parte din noua școală de arhitectură Archip – Praga. Este de asemenea şi curator al mai multor expoziții și evenimente organizate de Centrului de Arhitectură Central Europeană și curator invitat al mai multor proiecte internaționale.

Michael Obrist, feld72, Viena | Teritoriu (ne) comun. Spaţiu, instrumente, strategii.

Unul dintre obiectivele principale pentru feld72 este examinarea spațiului ca formă socială și căutarea de noi strategii, tactici, instrumente și structuri spațiale care pot îmbogății spațiul sub aspect social. Cele mai importante probleme trebuie ridicate nu în sens formal ci din perspectiva potențialului pe care le au situațiile și contextele concrete. Cum mare parte a proiectelor depind mult de implicarea locuitorilor, feld72 încearcă să descopere aliați pe teren. Kari Jormakka, arhitect teoretician, sintetizează această viziune: “Arhitecții de la feld72 nu abordează arhitectura în termenii categoriilor consacrate de funcțiune, formă sau tipologii, ci mai degrabă întrebă orașul care îi sunt posibilitățile. Cu toate acestea, nu există discontinuitate între proiectele teoretice – experimentale și designul de clădiri ale feld72: toate proiectele lor, indiferent de scară sau mijloacele folosite, investighează de fapt modul prin care viziunea arhitectului, percepe și interpretează lumea. Și există o lecție pe care o putem învăța din aceste proiecte – anume că esența arhitecturii nu are nimic arhitectural”.

Michael Obrist este membru al grupului feld72. feld 72 înseamnă explorarea intersecţiilor dintre arhitectură, urbanism aplicat și artă. Participă în cadrul Bienalei de la Venezia 2011 / 2010 / 2008 / 2004 (IT), Bienala Shenzhen / Hongkong pentru Urbanism / Architecture 2009 (CN), Bienala Canare 2009 (ES), Trienala de Artă din Guangzhou 2008 (CN), Bienala de Arhitectură din Sao Paulo 2007 (BR), Bienala de la Rotterdam 2003 (NL). feld72 a fost selectat de juriul Premiului Chernikhov in Top 10 list al celor mai inovativi architecţi din lume. feld72 susţine cursuri și conferinţe în numeroase instituţii și universităţi din lume.

Mario Kuibuş, re-act studio, Bucuresti | Suma de acţiuni şi interacţiuni.

 

Strategiile urbanistice actuale au în centru omul zilelor noastre perceput ca “target”, ca “utilizator”, ca “modulor”, ca “şablon”, transformându-l dintr-un exemplu de “lucru”, ca element motric, într-unul mai ales cultural. Oraşul astăzi nu se mai trasează în limitele lui doar pe principii standard de mişcări de mase dintr-o parte în alta. Oraşul de azi se deschide unor sume de poveşti individuale ce definesc spontan acţiunea. Rezultă o capacitate de interacţiune a individului cu oraşul şi a oraşului cu individul. Spaţiul public devine în ultimă instanţă suma acestor poveşti individuale dirijate inteligent de diversele strategii ale unor activări urbane.

 

Mario Kuibuş este arhitect şi coordonator al biroului de arhitectură re-act studio. După o practică de câţiva ani în Austria, revine la Bucureşti unde se afirmă ca o poziţie activă în spaţiul arhitectural şi cultural. Este profesor invitat la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism şi invitat în cadrul unor conferinţe şi expoziţii locale internaţionale precum Bienala de Arhitectură Bucureşti, „România Mon Amour” – Pavilionul României la Bienala de Arhitectura Venetia, „TUB – O necesitate pentru Bucureşti” – conferinţă susţinută în cadrul Bienalei de Arhitectură, Cluj.

VINERI, 2 NOIEMBRIE 2012

09.00 – 14.00              Conferinţa Naţională de Ecoturism – Lansarea standardelor europene pentru destinaţii de ecoturism şi a primei reţele de ecoturism din România– Sala de conferinţe a Bibliotecii Naţionale

Lansarea  concursului internaţional “Premiul Ivan Patzaichin pentru artă publică şi inovaţie în design – Destinaţii de ecoturism din România”

19.30                           Proiecţie de film – Playtime (r: Jacques Tati, 1967), Biblioteca Naţională

Curatori: Alina Şerban & Teodor Frolu

Un proiect iniţiat de: Asociaţia “Ivan Patzaichin – Mila 23”

Un proiect finanţat de: Administraţia Fondului Cultural Naţional

Parteneri instituţionali: Biblioteca Naţională Bucureşti, Primăria Municipiului Bucureşti, Primăria Sectorului 3 Municipiul Bucureşti, Administraţia Naţională “Apele Române”, Apa Nova Bucureşti, Asociaţia de Ecoturism din România, Compania de Turism Lent

În colaborare cu: Biblioteca Naţională Bucureşti, Forumul Cultural Austriac, Centrul Ceh, Institutul Polonez

Forumul Cultural Austriac, Centrul Ceh, Institutul Polonez

 

Sponsori: DC Communication, Holver România, Aqua Carpatica, Albora Concept, Smarttex, Siqua Hotel, KK Hotels, Athenee Palace Hilton Bucureşti

Parteneri media: Pro TV, Hotnews, Zeppelin, Igloo, Specular, Cocor Media Channel, Revista 22, TATAIA, Decât o revistă, RFI România, Radio România Cultural, modernism.ro, hipmag.ro, aiuart.ro.

 

www.rowmania.ro

www.facebook.com/RowmaniaPatzaichin

 

Despre autor

avatar

Co-Fondator RomâniaPozitivă.ro, Florin este educator de emoție și gând pozitiv. Florin susține acest demers prin programele sale de training și prin platforma de informație și educație pozitivă www.RomaniaPozitiva.ro. Florin are peste 15 ani de experiență ca trainer pentru circa 8000 de participanți, iar domeniile de expertiză includ: "solution thinking" (gândire pozitivă aplicată pentru rezolvarea problemelor), antreprenoriat social, ”train the trainers”, managementul oamenilor/echipelor, management de proiect, recrutare şi selecţie, comunicare, echipe eficiente, teambuilding. Florin este mare fan de biciclete, mișcare în aer liber, muzică, uneori chiar clasică și indiană. Motivaţia principală a lui Florin este dorința de a schimba lucrurile în Bine în România și încrederea că asta se poate.

Comentează